Textul este fabulă, pentru că are un mesaj cu caracter educativ.Se poate învăţa de aici că fiecare vietate,ființă se visează luceafăr, cu dorința ca toată lumea să-i recunoască lumina şi să decidă el pentru toată lumea.Învățătura fabulei se bazează pe antagonismul dintre superioritatea omului învățat,de geniu și lumea mărginită,comună.
Un licurici rămâne tot o insectă,un stop de lumină, oricât de multă importanţă și-ar da luminând egoist şi efemer doar pentru a-şi satisface setea de mărire. De multe ori însă acesta nu-i în stare să se lumineze nici pe sine și nu-i în stare să-şi găsească nici sieşi calea.
Morala fabulei arată că geniul este aflat în veșnică antiteză cu omul comun. Geniul este înzestrat cu inteligență , strălucire, capacitatea de a-și depăși sfera , aspirația spre cunoaștere.Omul comun este sociabil, se caracterizează prin instinct,impuls natural, atitudine părtinitoare,incapacitatea de a-și depăși condiția ,voința de a trăi asemenea celor cu capacități deosebite.
Satirizând defecte omeneşti şi transmiţând învăţăminte prin povestirea alegorică a faptelor puse pe seama aștilor și a unei insecte,opera literară „Luceafărul și licuriciul” este o fabulă.
