Precizează tipul de rimă din catrenele:
a. Mihai Eminescu, "Peste vârfuri"
„Peste vârfuri trece lună,
Codru-și bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sună.“
Această rimă este îmbrățișată, adică primul vers rimează cu al patrulea și al doilea vers rimează cu al treilea.
b. Mihai Eminescu, "De ce nu‑mi vii"
„Ți-aduci aminte cum pe-atunci
Când ne primblam prin văi și lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atâtea ori, de-atâtea ori?“
Această rimă este împerecheată, adică primul vers rimează cu al doilea și al treilea vers rimează cu al patrulea.
2. Ce măsură au versurile de la exercițiul precedent?
- Poezia "Peste vârfuri" are măsura 8, deoarece fiecare vers are opt silabe.
- Poezia "De ce nu‑mi vii" are tot măsura 8, versul fiind deasemenea din opt silabe.
3. Găsește o rimă. Un elev iese în fața clasei și spune un cuvânt la care ceilalți trebuie să găsească minimum patru rime, după care se propune un alt cuvânt. După cinci cuvinte, jocul se oprește. Câștigă elevul care găsește cele mai multe rime
- Elevul 1 spune cuvântul fug și alte cuvinte cu rimă sunt găsite de:
Elevul A = ajung
Elevul B = alung
Elevul C = jug
Elevul D = rug
- Elevul 2 spune cuvântul lac și alte cuvinte cu rimă sunt găsite de:
Elevul A = fac
Elevul B = atac
Elevul C = rac
Elevul D = tac
- Elevul 3 spune cuvântul iubire și alte cuvinte cu rimă sunt găsite de:
Elevul A = cinstire
Elevul D = amăgire
Elevul E = amintire
Elevul F = uitare
- Elevul 4 spune cuvântul verde și alte cuvinte cu rimă sunt găsite de:
Elevul A = crede
Elevul G = negre
Elevul H = pierde
Elevul I = arde
- Elevul 5 spune cuvântul frumos și alte cuvinte cu rimă sunt găsite de:
Elevul A = arătos
Elevul D = arțăgos
Elevul J = inimos
Elevul K = duios
Așadar, observăm că elevul A spune toate cele cinci cuvinte cu rimă, deci el este câștigătorul.
Succes! ⚘
