Răspuns:
Era spre sfârșitul toamnei, în câteva zile zăpadă se va așterne pe iarbă și nu va mai există vegetație. Asa ca eu împreună cu părinții mei mergem in pădure. Este dată de 29 noiembrie și afara este destul de rece. Ne îmbrăcăm adecvat și mergem in centrul orașului ca mai apoi pe o cărare și să ajungem la pădurea din oraș. Nici bine nu intram pe carare și observ deja vegetația uscată și un pic de brumă pe jos. Nu voiam așa de repede să apară iarna . Incet încet urcam din ce în ce mai mult și vremea deja nu mai era de partea noastră.Incase mai găsesc câteva albine rătăcite și gândacii care își fac loc unul după altul lângă un copac. Copacii deja nu mai au farmec pentru mine. sunt uscați și frunzele nu sunt verzi și nu exista pic de floare pe jos. Vremea devenea din ce în ce mai rece și asta era un dezavantaj pentru mine. După aproximativ jumate de ora ajungem în vârf. Dacă jos nu exista vegetație aici nici atât. Erau câteva bancute și buruieni peste tot. Acum sunt acasă când scriu compunerea aceasta deorece mi. e dor de vară și stiu ca dacă va venii iarna nu voi main putea urca pe munte cum faceam mereu
Într-o toamna nu acricel era foarte trist . Un sarpe il intreba de ce e trist:
-Sunt trist ca se termina toamna si ca nu o sa mai am cu ce sa ma joc
-Nu fi trist hai sa ne jucam acum
S-au jucat ei cu frunze dar era timpu sa mearg toti la somn
In a doua zi a iesit ariciul si a observat ca so terminat toamna si mai trist a zis:
-Lasa ca o sa vina din nou
