Viata aduce multe bucurii,insa o intamplare ce m-a marcat a fost aceea cand parintii mi-au daruit un frate,un suflet care imi va fi alturi cand ei nu vor mai fi. Totul s-a intamplat in urma cu 4 ani,acum acesta deja poate merge,poate vorbi,poate face diverese lucruri.Inca tin minte prima data cand l-am vazut,cum parintii au intrat pe usa camerei cu acesta in brate,infasat într-o paturica. Pe atunci eu aveam varsta de...ani si nu imi imaginam ca el poate deveni atat de special si important pentru mine. Atat de mic si de firav dar cu o inima mare in el. Este ceva simplu si obișnuit,ceva ce are price familie, insa sentimentul trait este de nedescris.
Nu mai am idei,poti sa mai adaugi tu de la tine!