Prepozițiile din text:
Pe drumul ce duce către cetatea Neamţu, pe la sfârşitul lui septembrie 1686, se vedea o oaste mergând. După un trup de lăncieri ce deschidea marsa, urmau douăsprezece tunuri mari trase de boi, apoi o ceată de ofițeri călări în fruntea cărora erau trei: unul în floarea vârstei, posomorât, gânditor, necăjit şi doi mai bătrâni. Tustrei în haine poloneze. În sfârşit venea duiumul oștei: trăsuri, bagaje, pedestraşi ,șleathă pospolită, amestecaţi, în neregulă, cu steagurile strânse, cu capul plecat, cu armele răsturnate, cu întristarea pe față și cu durerea în inimă. Nu se auzea nici surlă, nici dobă, numai tropotul cailor și pasul oamenilor ce abia se mișcau, pentru că de zece zile caii n-au întors decât coaja copacilor iar oamenii s-au hrănit numai cu poame.
