O intamplare de neuitat
In fiecare vacanta de primavara obișnuiam sa ma duc la bunicii mei. Mereu ma duceam in gradina din spatele casei si ma jucam printre mirosul îmbietor al florilor. Îmi aduc aminte ca bunica mea avea o pisica cu blana alba ca a fulgilor de zapada iar, coada ei era la fel de moale la fel ca puful puișorilor de găină.
Îmi plăcea sa ma joc cu acea pisica, era cea mai cuminte si frumoasă si ascultatoare pisica pe care o văzusem vreodată, sa nu mai spun ca era atât de inteligentă, parcă intelegea orice cuvant.
Imi placea sa îi împletesc coronițe din păpădii. In fiecare seară ne urcam in cireșul bunicii si asteptam dupa peisajul mirific al apusului de soare.
Nu voi uita niciodata acea vacanta de primăvară deoarece atunci a fost ultima data cand am vazut-o pe Albuta, draga mea pisica sau cum imi place mie sa îi mai spun luminita adusa din Rai.
Sper sa iti placa si sa fie bine!!! Scuze daca sunt greseli gramaticale sau am uitat sa pun semne de punctoatie!!!
