Răspuns:
Cetatea a îndeplinit de la început un rol dublu: punct fortificat, care veghea valea Mureşului, respectiv reşedinţă feudală. În perioada Regatului Ungar medieval (ante 1541) cetatea a rămas, cu anumite întreruperi, în posesia regalităţii şi servea drept reşedinţă voievodului Transilvaniei.
Martorii tăcuți ai unor evenimente care au schimbat radical orânduiri sociale, dar şi vieţile celor care trăiau la poalele dealului, zidurile cetăţii din Deva ascund povestea trecerii unor întregi clase sociale.
Urmând cursul istoriei, cetatea a avut rol de apărare împotriva tătarilor și a altor potențiali dușmani care urmăreau ocuparea regiunii, a fost refugiu pentru nobili în fața răscoalelor țărănești, reședință nobiliară, închisoare și garnizoană, a asigurat protecția călătorilor și a comercianților care circulau în lungul Văii Mureșului. Cetatea a fost reședință voievodală începând din 1307, iar în secolele XIV și XV district militar valah, având în jurisdicție patru districte românești. Începând cu 1453 Iancu de Hunedoara a transformat-o în castel nobiliar, ajungând astfel printre cele mai puternice cetăți ale Transilvaniei.
În timpul năvălirii turcilor din anii 1550, 1552, si 1557 a suferit asedii otomane, cetatea fiind ocupată în 1557 de sultanul Soliman cel Mare, care a predat-o reginei Isabela a Ungariei și fiului său Ioan Sigismund.
