Răspuns:
Explicație:Frédéric Mounier, Pot să așez unul ?, Fosforul Tr Conflictele generațiilor Se pare că conflictele de generație sunt aproape dispărute. Cel puțin, se spune. Ar fi că generațiile de astăzi sunt mai puține decât cele anterioare? Explicația nu seduce. Altul pare mai probabil. Tinerii nu s-ar aștepta mult de la bătrânii lor, neputincioși la viitorul lor și, prin urmare, să-l impună. Nu luptăm împotriva goliciunii. Părinții, pe de altă parte, indiferent dacă s-au convertit la liberalism sau la autoeducare, tind să-și lase urmașii să trăiască sau să supraviețuiască după bunul plac. Însă conflictul clasic tată-fiu a dispărut deseori, pare să apară un altul: un conflict între fii și tați, primii reproșându-i pe cei din urmă pentru lipsa lor de rezistență, refuzul lor de a exercita o autoritate pe care ar dori să o conteste. dar care i-ar asigura pe existența ei. Indulgenta parintilor necesita fii eroici. Mulți copii promit azi că sunt părinți severe ... Înapoi la autoritatea familiei? Severitatea zilei de mâine poate să nu fie o dorință, ci o nevoie. a C. pentru că al propune 2 C 3 Conform lui Jean Planchais, Le Monde, 1981
