Răspuns:
Explicație:
Pășesc, tăcut, în curtea scolii
Nu-mi pot ridica privirea din pământ
De-a lungul și de-a latul curții
Puzderie de glasuri de copii.
Sunt fericiți, entuziasmați , de prima zi de școală
Dar eu stau retras, pe lângă fusta mamei.
Cu glasul ei duios, ea mă încurajează
Asigurandu-mă intr-un fel, că nu mă abandonează.
Spre noi se îndreaptă încetișor, o doamna inaltuță
Ea mâna mi-a luat, si-n clasă ea mă dusă
Dintr-o dată , toată acea teamă dispăru
Încât, pe moment, uitai și de ceilalți copii.
