Răspuns :
159 cuvinte
Privind spre cerul de un albastru adânc, zăresc cum se înalță muntele măreț. Coborându-mi privirea mai jos, spre poalele sale, observ cum zăpada strălucește în lumina soarelui de după-amiază, acoperind și brăduții veșnic verzi de pe muntele Ceahlău.
Căsuțele satului abia se văd sub stratul de omăt, însă, soarele e puternic, razele aurii de primăvară făcându-și loc printre ele, topind ușor, ușor zăpada de la poalele muntelui. Sus, pe înaltul munte e încă iarnă grea, dar aici, iarna e pe sfârșite, micii ghiocei având deja capul scos afară din plapuma rece. Nu există loc mai drag pentru mine precum Ceahlăul. Parcă mă revăd urcând cu bunicul pe traseul spre cascada Duruitoarea. Închid ochii și-mi aduc aminte de sunetul puternic al apei care coboară de sus, care se prelinge pe stânci.
Îmi deschid ochii și îl privesc iar pe muntele copilăriei mele. Aștept să se trezească bunicul și să-i șoptesc, ca în copilărie: "Bunicule! Fugim pe munte să culegem fragi?".
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de sprijin, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la favorite pentru acces rapid.