În timpul zilei de duminică floarea din grădina mea se mişca încet.M am gândit ca ea poartă un dialog cu ploaia care stă să apară.
-Vino repede să mă uzi ca oamenii să vadă frumusețea şi să simtă mirosul meu în continuare.
-Voi veni cât de repede pot,dar ştiu că unii oameni nu aşteaptă ploaia aşa cum o aştepți tu ,floareo.
-Ştiu asta dar mai ştiu şi faptul că lor le este plăcut să simtă mirosul meu.
-Acum vin.
Ploaia a apărut ,iar floarea a primit tot ce îi trebuia.
