Răspuns:
este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului pe baza unor cuvinte intregi, a unor fragmente de cuvinte, a unor elemente de compunere, prin urmatoarele procedee
Explicație:
Compunerea prin alaturare
[parataxa sau juxtapunere):
- substantiv + substantiv [ambele cu forma de nominativ]:
pusca-mitraliera, mobila-tip, artist-cetatean, nava-satelit, situatie-tip, plan-cadru, zi-munca, bloc- turn, cal-putere, caine-lup, contabil-sef, formular-tip,
etc.;
- adjectiv + adjectiv [scrise cu cratima], de tipul:
anglo-american, romano-englez, romano-ruso-turc
etc.
Compunerea prin subordonare
presupune:
- subordonarea atributiva:
a) substantiv + adjectiv;
botgros, coate-goale, vorba-lunga, acid clorhidric, Almasul-Mare
s.a.;
b) adjectiv + substantiv (in unele formatii mai vechi):
buna-credinta, buna- cuviinta, bunavointa, rea-credinta, rea-vointa
etc.;
c) substantiv + substantiv in genitiv:
Calea Laptelui, ciubotica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocnitei, Neagra Sarului
[…],
Delta Dunarii
s.a.;
d) substantiv + substantiv cu prepozitie:
apa de plumb, bou de balta, floare-de-colt, Rosiori de Vede, Baia de Arama
etc.
