Desi iadul este un spatiu care prinde diferite forme si semnificatii de la om la om, putem ajunge la cateva repere comune, regasite in fiecare proiectie a noastra : este un loc in care omul se simte vulnerabil, neajutorat, condamnat, si cel mai adesea, singur.
Cu toate ca ne asteptam ca acest loc al singuratatii si disperarii sa iasa cel mai tare in evidenta, poate din cauza prezentei violentei si a strigatelor de ajutor, consider ca "iadul este in coltul strazii". Fiindca in asemenea locatie, pe unde nimeni nu trece, nimeni nu vede si nimeni nu aude, au loc cele mai morbide acte si cele mai realiste drame. Cu acest colt al strazii nu ia nicio persoana contact, poate de teama, poate din indiferenta sau dezgust. Coltul strazii este adesea intunecat, si locatia favorita pentru elementele respinse ale societatii, care incearca sa se regaseasca, pesemne, intr-un loc unde sa fie acceptate asa cum sunt. Dar aspiratia catre "coltul intunecat" nu e sigura pentru nimeni, fiindca desi in primele momente adeptii se simt in siguranta, nu trece mult timp pana cand actele de violenta verbala si fizica isi fac aparitia.
Iadul este acel loc ascuns, de care majoritatea oamenilor se feresc si care promite celor slabi salvare, dar care ia in schimb vieti, tinereti si distruge placeri.
