Răspuns:
Era o zi frunoasă. Eu stăteam lângă un copac şi am adormit.
Atunci am ajuns pe tărâmul viselor unde caii au aripi şi zboară in văzduh pe lângă norii de vată de zahăr. Unde basmele pot prinde viață. L-am întlnit pe Prâslea cel Voinic şi l-am ajutat la păzirea copacului care înrodeşte merele de aur. Sau am întâlnit-o pe Zâna Munților şi mulți alți eroi din basmele României.
Apoi m-am trezit deoarece m-a strigat mama la mâncare. Pe parcurs ce mâncam îi povesteam mamei visul meu,visul de aur.
