Domnul Care Nu Exista
Era odata,de mult,o seara ploioasă si tacuta.Bine,tinand cont ca stropii grei loveau cu putere fereasta camerei mele,care devenea foarte intunecoasa.
Eram atat de speriata,caci eram mica,iar Vrăjitoarea Vântului nu imi dadea pace.
Asa ,ca cireasa de pe tort,simt ca ceva ma atingea pe spate.
Era un ursulet de plus,foarte inalt si destul de diferit.
Speriata fiind,tip,iar mama vine,ma saruta incet pe frunte si ma linisteste.
Stiu ca ar fi bine totusi sa aflu cine era,asa ca merg sa il caut.
Ma lovesc cu spatele de el,iar el imi spune cu o voce destul de groasa:
-Eu voi fi mereu aici pentru tine!..
-Multumesc?
Apoi dispare.Stiam totusi ca nu este asa de rau sa ai ca inger pazitor un urs de plus tare interesant!Dar,de ce el mi s-a aratat chiar in acea zi?Tu,cititorule,ce crezi?
