Versurile sunt parte a poeziei Imnul Albei-iulia de Ion Alexandru, poezie ce face apel la unitate naațională.
Buciumul este un instrument caracteristic românilor răzeși și era folosit pentru a comunica unii cu ceilalți, oamenii ce locuiau la distanță, dar și ca instrument muzical cu un sunet impresionant pe care îl foloseau adesea atunci când își plângeau tristețea.
Imaginea acestora "trase pe umeri albe de mireasă" dezvăluie un tablou de iarnă în care oamenii, pe dealuri cu forme rotunjite ce păreau umeri de la distanță, urcau trăgând buciumele pentru a le revărsa sunetul peste toată întinderea - "se varsă jalea lor în munți".
Prin sunetul său ce ajungea "în fiecare casă", se dezvăluie caracterul de dăinuire a neamului românesc pe meleagurile acestea, din străbuni până în prezent și mai departe, în viitor.
