Era o zi călduroasă de vară. Eu și cea mai bună prietenă a mea am hotărât să mergem la mare, în Vama Veche. Trenul pleca la ora 5:30 dimineața, mai aveam 3 ore să îmi fac bagajul și să mă pregătesc de plecare. Am ajuns în gară împreună cu prietena mea fix înainte ca trenul să sosească. Ne-am urcat în tren și când ne-am căutat locurile, am observat că stăteam lângă o bătrânică de vreo 80 de ani. Aceasta ne-a făcut semn să ne așezăm, și noi am dat din cap afirmativ. Imediat ce ne-am așezat am auzit un mieunat slab, și ne-am uitat către geanta bătrânei, iar ea a scăpat un chicot. "Am găsit-o pe strada nepoatei mele." a spus ea cu o voce stinsă "Când am gasit-o era murdară și puțin răcită, dar acum e bine." a continuat ea zâmbind. Noi am continuat discuția cu dumneaei și ne-am bucurat că am avut cu cine discuta pe parcursul călătoriei. Drumul a fost destul de lung, spre mirarea noastră, dar a fost foarte frumos, datorită femeii care ne-a însoțit.
