În opinia mea, poezia "Calătorim" este scrisă de Marin Sorescu, un mare scriitor român. Este o creație lirică, deoarece autorul, în ipostaza eului liric, își exprimă în mod direct ideile, gândurile și sentimentele.
În primul rând, tema poeziei este trecerea timpului, respectiv trecerea sentimentelor de la o zi la alta și iubirea, sugerată cel mai bine în strofa a III-a, căci se remarcă adresarea directă către iubită. Titlul poeziei, "Călătorim" este de tip sintetic și întruchipează o metaforă, care concepe trecerea vieții ca pe o călătorie, corelată cu rotația pământului.
O trăsătură importantă a operei lirice este prezența eului liric, manifestă prin mărcile lexico-gramaticale specifice: verbe la persoana I "Călătorim", "Auzi?", "voi umple" si pronume la persoana I: "Tu", "Eu", "ne" etc.
În al doilea rând, ideea poetica este pusă în evidența printr-o serie de tropi, specifice modului de expunere predominant, monologul liric.
În prima strofă, poetul afirmă un adevăr științific, exprimat prin versul "pământul se-nvârtește", urmând ca prin comparația "Călătorim ca sfinții pe un nor" să asocieze ființele umane cu divinitatea. În strofa a doua, eul liric, în ipostaza de îndrăgostit, își invită iubita la jocul erotic: "Pieptănă-ți părul cu degetele mele", iar în strofa următoare, prin versul "Mâine vom fi într-un alt sentiment / Pe care-l vom numi la față locului", continuat de comparația "Tu vei proba, ca pe rochii, obiceiurile" sugerează trecerea graduală de la un sentiment la altul de pe-o zi pe altă, poetul evidențind ușurința cu care el și ființa iubită trec de la o stare la alta de pe-o zi pe alta. Creatorul liric este amuzat deoarece evocă "gânduri vechi", iar epitetul cromatic "pene colorate", urmat de îndemnul adresat iubitei "Iar tu le vei pune-n urechi", sugerează un cadru ludic, îndrăgostiții amuzându-se. Interjecția "O" din penultima strofa exprima admirație și faptul că iubirea poate fi împlinită oriunde, indiferent de loc. Totuși, versurile din finalul strofei "Păcăt că pământul nu oprește nicăieri / Decât o zi" sugerează trecerea ireversibilă a timpului, având un profund sentiment de tristețe.
Ultima strofă reprezintă un îndemn adresat "personajului" feminin, accentuat prin adverbul "Numai", respectiv de a trăi clipă cu intensitate în orice moment, căci "totul dispare" la un moment dat. Verbele la modul conjunctiv "să ne grăbim să ajungem" sugerează posibilitatea, respectiv dorința de a înainta, de a ajunge la "destinația" propusă, versul final punând în evidență tema centrală a poeziei, aceea că totul este efemer.
Fiind o operă literara in care autorul în ipostaza eului liric, își exprimă în mod direct ideile, gândurile și sentimentele, poezia "Călătorim" de Marin Sorescu aparține genului liric.
