Carnavalul din padure
Era o zi frumoasa de vară din vacanta mare. M-am trezit de dimineata,pe la ora sapte. Eram la bunici. Dupa ce m-am dat jos din pat,am înștiințat-o pe bunica Mara ca,impreuna cu prietenii mei am hotarat sa facem o plimbare prin padure. Bunica a fost de acord nu inainte de a-mi da cateva sfaturi.
Am plecat de acasa,avandu-l ghid pe Mircea,unul dintre prietenii mei. El ne-a dus intr-o padure minunata. Dupa ce am admirat acea splendoare a naturii,prietenul nostru ne-a anuntat ca se apropie ziua lui si ar fi frumos sa facem o petrecere acolo. Toti am fost incantati de idee,mai ales ca totul se desfasura sub forma unui carnaval.
Zilele urmatoare ne-am ocupat de confecționarea costumelor. Maria era o vulpe,Irina o veverita,Cristina si Ionut erau greierele si furnica,Mircea un iepuras,iar eu un urs.
In ziua respectivă am asezat intr un cos prajituri si suc si am plecat spre padure. Cand am ajuns, sarbatoarea era in toi. Orchestra pasarilor din padure isi incepuse concertul. Mireasa florilor ne amețea usor,dându-ne mai multa viioșie si veselie. Vulpița Maroa nu-si uitase obiceiurile. Venea tiptil si fura prajiturile de pe platou. Nici Cristina si Ionut nu se lasau mai prejos. Furnicita il certa pe greiere pentru ca acesta era lenes.
Cand toti cantam si dansam, dintr-un tufis s a auzit un zgomot fioros. Ne-am speriat si am fugit in toate partile. Din tufis nu a iesit un urs cum credeam,ci Sebi costumat tot in urs ,razand copios. Cu totii ne-am amuzat si am continuat sa ne distram. Spre final,printr-un gest simplu si printr-o sincera imbratisare l-am emotionat pe Mircea pana la lacrimi.
Dintr-o zi obisnuita de vara am transformat-o într-o zi de neuitat, de care ne amintim cu mare placere!
SCUZE DACA A FOST PREA LUNGĂ!
