Era o sâmbăta senina. Ma adun cu colegii mei și ne pregătim pentru concursul cu școala din orașul vecin. Știu ca este o ocazie importanta mai ales ca toți profesorii ne pregăteau pentru ea. Microbuzul sosește pentru a ne duce în locul unde se desfășura concursul. Niciunul dintre noi nu arata vreo emoție deși știam ca toți eram destul de emoționați. Am ajuns și i am văzut pe toți cum tremurau. Nu eram singurul emoționat. Intru în clădire și vad o mulțime de oameni care ne privea printre care și profesori noștri. Ne îndreptăm spre locurile noastre în mijlocul sălii, lângă echipa adversara. Nimeni nu zicea nimic dar ii vedeam pe toți destul de speriați. Ne am primit cartonașele pe care trebuia sa ne scriem răspunsurile iar competiția a început. Deși scorul a fost strâns, echipa noastră a câștigat la o diferență de doar câteva puncte. Sala a început sa aplaude iar emoțiile mele erau neimaginabile. Am plecat de acolo cu trofeul împreună de data asta cu profesorii noștri, foarte mândrii de noi. A fost o competiție de neuitat pe care mi o amintesc de fiecare data cu drag.
