Caracterizare rândunica
-----------------------------------
O rândunică pornită spre țările calde se oprește sa se odihneasca o noapte la picioarele statuii Prințului Fericit.
La rugamintea prințului îi ajută pe sărmani, zi de zi, lăsând pe ultimul loc siguranța și starea ei de bine.
Rândunica ar fi vrut să zboare, să își reia drumul spre țările calde, dar Prințul Fericit o mai ruga să rămână cu el, să îl ajute, astfel, rândunica impresionată de gestul prințului care oferise chiar ochii săi din pietre prețioase, a ales să rămănă lângă acesta.
Răndunica este personajul care dă dovadă de sacrificiu suprem în favoarea celor năpăstuiți, realizând că ea este singurul liant între prinț și cei sărmani. Rândunica rămâne pănă la sfârșit, când prințul îi dă și ultimele pietre prețioase, însăsi ochii săi.
Rândunica nu rezistă frigului și înghetului, murind la picioarele statuii care a impresionat-o și al cărui exemplu l-a urmat până la sfârșitul vieții, împlinindu-și amândoi rostul, umăr la umăr, unul cu celălalt pentru binele celorlalți, în dovada de netăgăduit a deplinătății altruismului.
