Se spune ca trăia o femeie care avea trei feciori, și o gospodărie mare. Într-o zi veni timpul de însurătoare a feciorilor. Fiecare fiu avea cîte o nevasta, însă devenind soacra a pus nurorile la lucru. Fiecare nevastă avea cîte o sarcină. Pe care o făceau zi de zi. Într-o bună zi cea mai mică nevastă fiind cea mai isteață, a dat o propunere de a scăpa de soacra nătîngă. Au pus la cale ca să trezească baba și sa o bată cu capul de pereți. Apoi să îi imfibgă limba cu acul și sa îi pună sare. Așa și făcu cînd veni feciorii acasă biata soacră încerca să povestescă fiilor cele întîmplate însă nurorile le vorbe fiilor alt ceva. Că casa de la nord sa fie dată celui mai mare fiu, cea de Sud celui ma mijlociu iar în casa în care treiește ea sa rămână gospodar cel mai mic fiu!
