Răspuns:
minunate = adjectiv provenit din participiu, variabil cu 4 forme flexionare, feminin, plural, formă de nominativ/acuzativ
Funcția sintactică nu se poate spune fără context, dar poate fi:
→ atribut adjectival, în construcții de tipul substantiv + adjectiv
Am în grădină niște flori minunate.
Am avut în școală câteva profesoare minunate.
Cărțile, minunate comori de înțelepciune, m-am fascinat mereu.
→ nume predicativ, în construcții de tipul substantiv + verb copulativ + adjectiv
Florile sunt minunate.
Filmele pe care mi le-ai împrumutat au fost minunate.
La venirea primăverii, grădinile adineori mohorâte devin minunate.