''Floare albastra''
Titlul este alcatuit din doua cuvinte cu valoare de simbol:''floare '' reflecta frumusetea,gingasia ,sensibilitatea, dar si efemeritatea ,''albastra'' reprezinta infinitul ,cosmicul ,perfectiunea sau absolutul.
Motivul ''florii albastre'' este larg raspandit la romantici,fiecare dandu-i conotatii originale,nuantandu-l.
La Eminescu, ''floarea albastra'' reflecta si absolutul,eternitatea,dar si contingentul.Motivul devine expresia iubirii,fericirii depline,traita in spatiul feeric al naturii ,dar si al proiectiei acestei stari de beatitudine spre etern.
Teme/motive. Textul este o concretizare a temelor preferate de Eminescu:iubirea si natura ,careia li se adauga meditatia asupra existentei umane.Pe langa motivul florii albastre,descoperim in text si alte motive:''campiile asire'' si''piramidele-nvechite'' care simbolizeaza universul cunoasterii in care creatorul se retrage.
''Codrul'' ce este un motiv poetic reprezinta statornicia si vesnicia naturii.Cadrul naturii este completat de-izvoare-elemente dinamice, flori ,stanca ,trestia ,soarele si luna.Luna este martor al povestii de iubire.
Structura/compozitie. Textul cuprinde patru secvente poetice.
Poezia se structureaza pe doua planuri ,unul care reprezinta lumea ei ,a iubirii concrete si a cunoasterii terestre ,si al doilea lumea lui,a iubirii ideale si a cunoasterii absolute. De asemenea,se remarca si prezenta unei simetrii textuale,sustinuta de monologul liric al fetei,intrerupt de interventiile barbatului.
Prima secventa poetica contine imaginea celui care se adanceste in problemele cunoasterii reprezentate de''stele'' ,''ceruri inalte'' ,''campiile asire'' si ''piramidele-nvechite''. Este chipul geniului izolat in frenezia existentiala.
Apare vocea iubitei care isi exprima intentia de a-si scoate iubitul din izolare,din lumea abstractiunilor si de a-l atrage in natura. Motivatia este exprimata transant:''Nu cata in departare/Fericirea ta iubite!''.
Barbatul ,patruns de ganduri,are o reactie uimitoare:''Astfel zise mititica,/Dulce netezindu-mi parul./Ah! ea spuse adevarul;/Eu am ras,n-am zis nimica.''
Cea de-a doua secventa poetica cuprinde chemarea tandra a ''florii albastre'' intr-un cadru feeric si salbatic,reprezentat de codru, stanca si''prapastia mareata''.
De fapt,avem in fata o derulare a unui vis de iubire,pentru ca gesturile tandre si intalnirea propriu-zisa au loc la nivel imaginativ,conceptual,urmand sa se petreaca.
Frumusetea iubitei contine armonia dintre terestru si serafic:'rosie ca marul'' si are''parul de aur''. Idila este favorizata de noapte:''Si sosind l-al portii prag,/Vom vorbi-n intunecime:/Grija noastra n-aib-o nime,/Cui ce-i pasa ca-mi esti drag?''.
Secventa a treia este expresia exaltarii in fata frumusetii iubitei.
Disparitia ei,produce starea de nemiscare totala sau temporara:''Ca un stalp eu stau in luna!''.
Exclamatia''Ce frumoasa,ce nebuna/E albastra-mi dulce floare!'' traduce starea de tristete profunda cauzata de disparitia iubitei.
Ultima strofa este o meditatie asupra existentei umane:''Si te-ai dus,dulce minune,/S-a murit iubirea noastra-/Floare-albastra!floare-albastra!Totusi este trist in lume!''.
Neimplinirea visului de iubire inseamna revenirea la starea de contemplatie, meditatie, ajungandu-se la concluzia ca totul este efemer.
Eul liric este prezent in text prin-pronume personale si adjective pronominale(''eu'' ,''mi'' ,''noastra'' si prin verbe:''voi cerca'' ,''oi desface'',''oi tinea'',''sa astup''.
Mijloace artistice si idei. Cuvintele de origine populara''incalte'',''sa se pravale'',''romanita'',''mi-i da o sarutare'',''subsuoara'' contureaza o atmosfera intima.
Sintagmele metaforice:''ceruri inalte'',''campiile asire'',''intunecata mare'' desmeneaza universul naturii.
Predomina epitetul dulce:''sarutari ....dulci'',''dulce minune'',''dulce floare'',care exprima suavitatea gesturilor tandre.Sintagma''dulce minune'' sintetizeaza calitatile iubitei,dar si iubirea vazuta ca un miracol''.
Comparatia sarutarilor cu florile releva delicatetea gesturilor indragostitilor.
Concluzia finala argumenteaza discrepanta mare dintre vis si realitate,dintre idealul urmarit si indemplinirea lui.
