Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:

SUBIECTUL

A. Drumul spre putere al Partidului Comunist a început îndată după 23 august 1944, favorizat de ezitarea zbo tui luliu Maniu de a forma guvernul de coaliție propus de rege; ca urmare, acesta a fost obligat să renunțe la ideea unui guvem civil şi să încredinţeze puterea generalului C. Sănătescu, cu Pătraşcanu ca interim la justiție, anc a poziţie importantă care i-a permis să înceapă încă din septembrie 1944 epurarea în armată şi din aparatul e de stat a elementelor necomuniste; tot în septembrie au inceput să funcționeze şi aşa-zisele tribunale ale

di poporului atn Guvernul Sănătescu nu s-a putut menține decât timp de două luni, forțat fiind să cârmuiască în condiții cu ive totul nefireşti. Constituţia din 1923 fusese în adevăr repusă în vigoare, dar aceasta numai în teorie; in realitate,

o Moldova era administrată direct de către armata sovietică, care instalase peste tot prefecți și funcționari 3 comunişti sau comunizanţi. Cenzura sovietică fusese instituită la 12 septembrie în întreaga ţară, orice tipăritură và având nevoie de o autoritate prealabilă pentru apariție. La 12 octombrie, comuniştii şi social-democrații au ieşit din Blocul Partidelor Democratice din proprie iniţiativă, constituind apoi cu alte grupări de stânga Frontul National Democrat, iar la 16 octombrie miniştrii comunişti, urmați de T. Petrescu, au demisionat şi din guvern pentru a-i cauza căderea, în speranţa preluării imediate a puterii. Noul guvern a fost format tot de generalul

Ch Sănătescu, dar participarea comuniştilor şi a colaboratorilor lor a fost lärgitä, ei fiind plasaţi în posturi cheie: P. Groza a devenit viceprim-ministru, Teohari Georgescu subsecretar de stat la interne, Gheorghiu-Dej ministrul comunicaţilor, socialistul comunizant St. Voitec ministrul educației. Pătrăşcanu a păstrat justiția. (Vlad Georgescu, Istoria ramânilor de la origini până în zilele noastre)

c

CT

B. Odată cu înființarea Republicii, puteau fi puse bazele statului totalitar. Primul pas era înregimentarea României din punct de vedere militar în blocul sovietic. Acest lucru s-a înfăptuit la 4 februarie 1948 printr-un

tratat de prietenie, colaborare și ajutor reciproc între România şi Uniunea Sovietică şi s-a bazat pe ideea unei tapărări comune împotriva «Germaniei sau oricărei alte puteri care ar putea fi asociată cu Germania, fie direct, fie în orice alt mod». [...] Regimul se asigurase pe plan extern.

Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă, constituit dintr-o elită şi membri devotați. Acest lucru s-a realizat prin desființarea principalelor partide de opoziție, Partidul Național Ţărănesc si Partidul National Liberal, în vara anului 1947 şi prin contopirea forțată a Partidului Social Democrat cu Partidul Comunist la 12 noiembrie 1947, ca rezultat al infiltrării comuniste. La ultimul congres al Partidului Social Democrat, la 5 octombrie 1947, la care au participat ca invitați Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej și

Ana Pauker, a fost adoptată cu aclamații o rezoluție cu privire la unirea cu Partidul Comunist." (M. Bärbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiți forma de organizare politică precizată în sursa B. .

Precizați, din sursa A, o informație referitoare la guvernul Sănătescu. 2 3.

6 puncte

3 puncte

Menționați câte o formațiune politică precizată în sursa A, respectiv în sursa B.

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că statul român semnează un tratat cu Uniunea Sovietică.

2 puncte

2 puncte

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizānd rolul fiecăreia

dintre aceste informații (cauză, respectiv efect)