Răspuns:
1. **Secvență narativă:**
"La marginea satului, unde drumul se bifurca spre pădure, se înălța moara lui Călifar. Aceasta era o construcție veche, cu roți mari de lemn care scârțâiau la fiecare mișcare. Morarul, un bărbat bătrân și posomorât, își ducea viața în solitudine, departe de comunitatea satului. Legendele spuneau că moara ascundea secrete întunecate și că nimeni nu trebuia să se apropie de ea după apusul soarelui."
2. **Secvență descriptivă:**
"Moara se înfățișa ca o clădire austeră, cu ziduri groase din piatră și acoperiș de șindrilă veche. În interior, se aflau saci de grâne și un praf fin de făină ce plutea în aer. Roțile mari de moară, acționate de apa râului, se roteau încet, producând un sunet monoton și hipnotic. Pereții erau înnegriți de timp și de fum, iar lumina pătrundea cu greu prin ferestrele mici, aducând un aer de mister și de vechi."
3. **Secvență dialogată:**
"— Bunicule, de ce nu se duc oamenii la moara lui Călifar? întrebă nepoata, curioasă.
— Pentru că, draga mea, moara asta e blestemată, răspunse bătrânul. Se spune că Călifar a făcut pact cu forțele întunericului și că oricine îndrăznește să-i calce pragul, nu se mai întoarce niciodată la fel.
— Dar cum poate o moară să fie blestemată? continuă fata.
— Nu-i doar moara, ci și morarul. Călifar n-a fost niciodată om de încredere. Cine știe ce secrete ascunde acolo."
4. **Secvență explicativă:**
"Moara lui Călifar este mai mult decât o simplă moară. Ea simbolizează legătura dintre om și supranatural, fiind un loc unde se intersectează realitatea cu mitul. Construcția și funcționarea ei sunt influențate de elementele naturale, dar și de forțele nevăzute. Povestea lui Călifar și a morii sale ilustrează temerile și superstițiile adânc înr
