Răspuns:
Sigur, să luăm fiecare reacție pe rând.
1. **Reacția compusului 1,2-dinitrobenzen (o-dinitrobenzen) cu acid sulfuric:**
Această reacție poate conduce la protonarea compusului, dar în general, 1,2-dinitrobenzenul este destul de stabil și nu reacționează ușor cu acidul sulfuric fără condiții stricte de temperatură și catalizatori. Totuși, sub condiții foarte dure, ar putea avea loc nitratarea adițională, ceea ce nu este comun pentru 1,2-dinitrobenzen. Prin urmare, această ecuație nu este tipică sau relevantă pentru reacțiile obișnuite.
2. **Reacția compusului 1,2-dinitrobenzen cu 2-cloropropan:**
Aceasta este o reacție de substituție nucleofilă aromatică, unde nucleofilul atacă direct nucleul aromatic. Însă pentru 1,2-dinitrobenzen, poziția orto și para față de grupe nitro sunt mai reactive. Cu 2-cloropropan, reacția nu este directă și sunt necesare condiții dure pentru a forma produsul de substituție. Simplificând foarte mult, fără condiții specifice, reacția ar fi:
\[
\text{o-Dinitrobenzene} + \text{2-chloropropane} \rightarrow \text{Complex mixture of products}
\]
3. **Reacția compusului 1,2-dinitrobenzen cu clorură de acetil:**
Aceasta este o reacție tipică de acilare Friedel-Crafts, dar grupe nitro în poziția orto împiedică reacția, întrucât sunt puternic dezactivatoare. Totuși, dacă am asuma că se face clorură de acetil ar putea acila în condiții extreme, produsul ar putea fi:
\[
\text{o-Dinitrobenzene} + \text{CH3COCl} \xrightarrow{\text{AlCl3}} \text{No direct typical reaction}
\]
În concluzie, 1,2-dinitrobenzenul este un compus destul de inert din cauza grupelor nitro care dezactivează nucleul aromatic pentru majoritatea reacțiilor de substituție electrofilică aromatică. Condițiile extreme și reactivitatea specifică ar trebui discutate în detalii mai avansate pentru fiecare caz specific.
