Revista mea
Ana iubea să citească. În fiecare sâmbătă dimineață, după ce își termina temele, își făcea timp să se așeze în colțul ei preferat de pe balcon, cu o revistă în mână. Colecționa reviste de ani buni și le păstra pe toate, ordonate cu grijă pe rafturi.
Într-o zi, în timp ce răsfoia ultima ediție a revistei preferate, a găsit un anunț care i-a atras atenția: „Trimite-ne povestea ta și ai șansa să fie publicată!” Ana a simțit cum îi sare inima de bucurie. Își dorea de mult să scrie, dar nu avusese curajul să-și arate creațiile nimănui.
După ce a citit anunțul, Ana a început să scrie cu pasiune. A ales să povestească despre o aventură trăită de ea și prietenii săi în pădurea de lângă oraș. Cu fiecare cuvânt așternut pe hârtie, simțea cum povestea prinde viață. În câteva zile, terminase manuscrisul și l-a trimis la redacție, cu inima plină de speranță.
Zilele au trecut, transformându-se în săptămâni, iar Ana aproape că uitase de povestea trimisă. Într-o dimineață de sâmbătă, și-a găsit revista nouă în cutia poștală. S-a așezat în colțul ei de pe balcon și a început să răsfoiască paginile. Când a ajuns la secțiunea cu povestiri ale cititorilor, a rămas uimită: povestea ei era acolo, tipărită cu litere mari!
Ana a simțit o bucurie imensă și o mândrie greu de descris. Nu doar că visul ei se împlinise, dar și ceilalți cititori aveau acum ocazia să se bucure de aventurile sale. De atunci, Ana a început să scrie și mai mult, iar fiecare sâmbătă dimineață era un nou prilej de a-și dezvolta talentul, cu visuri tot mai mari pentru viitor.
