11.Transcrie 4 pronume diferite și precizează felul lor.Într-o zi m-am pus la taclale cu o tărancă din imprejurimile Curtii de Arges, o femeie frumoasã in costum strälucitor, sclipind tot de aur si paiete. Printre altele, am intrebat-o cum de-a căpătat
indemânarea aceea să teasă si să toarcă, sã coasă si să brodeze atât de fin si - in acelasi timp - atât de repede. Ea zâmbi, căci sta-i primul răspuns al tăranilor români la orice intrebare; apol vesela, dar cu convingere adânca mi-a dat explicatia misterului într-o limb frumos colorata, plină de alintri,
vorbire atât de melodioasa si atât de blândã in rusticitatea ei naivă, ce semăna cu venicul cântec
de leagăn al mamei pentru copilul care doarme.
- Pentru că noi avem o tainã - vezi dumneata, domnisoară, Dumnezeu sã te binecuvânteze. Când suntem incã mici de tot, în leagăn, mamele noastre ne duc la câmp sau în crâng, acolo unde
iarba este destul de nalt si pe unde misună sopârlele. Acolo se asază pe iarba tinându-ne in brate si pandesc soparla; de indata ce o zăresc, iute pun mânutele noastre pe pamânt si vietuitoarea, in
fuga ei, trece pe deasupra si ne împroascã cu rasuflarea ei. Un tipat intrerupse povestirea interesant a tinerei femei. Era o cucoană nervoasã care exclamă
cu un aer înspăimântat:
— Ce oroare! Si nu vã e teamã cã vipera asta infiorătoare o sã vã muste?
Taranca incepu să râdă descoperind două siruri de dinti sclipitori: - O! Nu-i nicio primejdie, raspunse ea, sopârla alearga ca gândul si cât ai clipi din ochi a si ajuns departe. Dac nu-i faci niciun ru, nici ea nu-ti face nimic; si cum v-am spus, dacă a trecut peste mâinile copilei, poti fi sigur că aceasta va roboti ca o albina, va face totul repede si bine. Iată secretul nostru - adaugã românca cea frumoas cu zâmbetul ei blând; de-alde noi, taranci simple ce nu stim de niciunele, asa facem si credem in lucrurile astea, care dumneavoastrã vi se par prostii,
dumneavostra care sunteti învătate si ati auzit o multime de intâmplãri frumoase. Si se departa, dreapt si zvelta ca un crin mândru, cu panerul de pere pe crestet. Si, in timp ce o priveam ducându-se pe drumul colbuit si alb, tot admirându-i cutele diafane ale maramei fluturânde si strălucirea costumului ce sclipean soare, mã gândeam ca toate credintele, chiar si cele mai naive, chiar si cele mai de necrezut, sunt - oricum - mai nimerite decât uscăciunea scepticã, si că această superstitie ridicola, daca vreti, a salamandrei care transmite minilor femeii agilitate si finetea ei este - la drept vorbind - bună si utilã, pentru că ea dădea tărăncilor, odat cu siguranta si credinta
in putinta lor, priceperea, indemânarea si perseverenta.