Autorul îşi plasează narațiunea într-un spațiu geografic precis: cu localități reale. Cu toa-
te acestea,
textul este considerat nuvelă, adică ficțiune literară. Cum o considerați voi:
ficţiune sau istorie reală, documentară?
ficțiune inspirată din realitate?
ficțiune imaginată de autor, dar plasată într-un cadru geografic precis, pentru credibilitate?
Povestirea este specia literară şi forma cea mai puţin riguroasă a genului epic.
Uneori ea se confundă cu noţiunea
mai largă de narațiune propriu-zisă. Deşi nu are
rigori spaţiale, de obicei e o
istorie de mică întindere, cu personaje puține. La origine,
povestirea relatează un (singur) fapt/o
întâmplare la care naratorul a fost sau pretinde
că a fost martor ocular.
În acest sens, ea pretinde a relata o întâmplare „reală" (dar
realitatea sau realismul sunt pe
câmpul de convenţii al literaturii, unde fiecare narator
pretinde că povesteşte un fapt real).
Putem spune că arta narațiunii, în genere, e arta povestirii.
Nuvela este o specie a genului epic în proză, cu un singur fir narativ, cu conflict
concentrat şi puţine personaje, acţiunea
construindu-se, de regulă, în jurul personajului
principal. Nuvela are o construcţie riguroasă,
conflict bine conturat, atitudine obiectivă
din partea autorului. Având în vedere
multe similitudini şi frontiere vagi între genuri,
aceste noţiuni se suprapun.
Uneori, pentru a nu crea confuzii, având în vedere că nuvela şi povestirea au multe
particularități comune, se foloseşte termenul comun: prosa scurtă (care înglobează
nuvela, povestirea şi schița).