7. Elementul comun al celor două texte sunt păsările. Dacă în textul ”O vară cu Isidor” al Veronicăi Niculescu ( un text literar) ne este prezentat Isidor, condorul bătrân care va fi salvat din grădina zoologică de Serena, în al doilea text, nonliterar, ne este prezentat concursul Big Day, desfășurat la Agigea, concurs care adună iubitorii pasionați de păsări sau specii rare de păsări precum ciuful de câmp sau mărăcinarul siberian.
8. Consider că păsările cresc și se dezvoltă mai bine în mediul lor natural decât în captivitate; în primul rând mediul natural le oferă stimuli adecvați, permițându-le să își exercite instinctele naturale de vânătoare, reproducere și adaptare la mediu.
Apoi vorbim despre libertatea de mișcare, având spațiu larg pentru a zbura, a căuta hrană și a interacționa cu alți indivizi ai speciei lor. Or, interacțiunea socială constituie un alt motiv pentru care păsările se dezvoltă în mod natural, fiindcă păsările interacționează cu alți membri ai speciei lor în mod natural, formând legături sociale și învățând comportamente specifice. În captivitate, interacțiunea socială poate fi limitată sau artificială, ceea ce poate duce la izolare și stres.
Iată de ce consider că păsările trebuie să se dezvolte în mediul lor natural, chiar dacă unele pot supraviețui și chiar se pot adapta în captivitate.
