După retragerea împăratului roman Aurelian din Dacia în anul 271 d.Hr., teritoriile daciene au cunoscut o serie de transformări și schimbări semnificative. Retragerea romană a lăsat un vid de putere în regiune, iar teritoriile dace au fost ulterior influențate de o varietate de popoare migratoare și de conflicte interne.
1. Migrații și invazii: După retragerea romană, teritoriile dace au fost expuse la invazii din partea triburilor migratoare, cum ar fi goții, hunii, gepizii și alții. Aceste invazii au avut un impact major asupra regiunii și au determinat migrația populației locale și formarea de regate și principate mai mici.
2. Formarea regatelor migratoare: În timpul perioadei migrațiilor, teritoriile dace au fost împărțite între mai multe regate migratoare, cum ar fi Regatul Gepid, Regatul Gotic și Regatul Sârmizegetuza. Aceste regate au avut un rol important în configurarea politicii și culturii regiunii.
3. Asimilarea culturală: Populația daco-romană s-a integrat treptat cu noile grupuri migratoare, contribuind la formarea unor culturi și identități mixte în regiune. Elemente ale culturii romane au continuat să existe și să influențeze viața de zi cu zi a populației locale, în timp ce influențele migratoare au adus schimbări semnificative în limba, religia și obiceiurile lor.
