👤

Nimeni nu poate deveni cleric decât cu preţul banilor, iar mâinile celor care caută îndurarea sfințilo se pot împreuna decât dacă au dat mai înainte bani. [...] Mulți episcopi n-au intrat niciodată în orașele n-au văzut bisericile şi n-au vizitat diocezele lor [...]. Eu fi numesc mercenari străini, pentru că ei nu c binecuvântarea credincioşilor, ci numai veniturile lor. Papii s-au ridicat deasupra episcopilor din dorin dominație și, văzând că veniturile episcopiei Romei nu sunt destul de mari pentru magnificența statu lor, pe care l-au ridicat deasupra împăraților, regilor şi principilor, ei şi-au atribuit drepturile şi benef tutelei bisericilor vacante şi, pe această cale, şi-au făcut o grămadă infinită de aur şi argint [...]. Cât d cardinali [...] ei ii persecută pe episcopi ca pe inferiorii lor, socotindu-se egalii regilor." Nicolas de Clamanges, Tratat despre ruina Bis ■ Elaborează un text coerent din zece enunțuri cu titlul Premisele şi cauzele Reformei în Europa.​

Răspuns :

Răspuns:

studiază imaginea apreciază importanța personalității pentru istorie Republicii Moldova argumentiază răspunsul

Răspuns:

Premisele şi cauzele Reformei în Europa

Premisa centrală a Reformei în Europa a fost corupția și decadența bisericii, așa cum este evidențiată în criticile lui Nicolas de Clamanges la adresa instituțiilor religioase.

Clasa clericală era adesea percepută ca fiind interesată mai mult de putere și de avere decât de spiritualitate și îndrumarea credincioșilor.

O altă premisă a Reformei a fost legată de monopolul bisericii asupra puterii și autorității spirituale, care era contestat de mai mulți intelectuali și lideri religioși.

Criticile aduse de teologi precum Martin Luther și Jean Calvin au amplificat sentimentul de disconfort față de practicile și doctrinele bisericii.

Corupția și vânătoarea de venituri din partea bisericii, precum și o mare discrepanță între învățăturile creștine și practicile clerului, au alimentat nemulțumirea populației.

Inovațiile tehnologice, cum ar fi imprimarea și distribuirea mai largă a cărților, au contribuit la răspândirea ideilor reformiste și la creșterea alfabetizării religioase.

Creșterea capitalismului și a clasei mijlocii a furnizat o platformă socială pentru exprimarea nemulțumirilor și aspirațiilor religioase alternative.

Reforma a fost susținută și de interese politice, deoarece monarhii și liderii locali au văzut o oportunitate de a-și consolida puterea și autoritatea prin separarea de influența bisericii.

Cauzele economice și sociale, cum ar fi taxele și impozitele excesive cerute de biserică, au crescut resentimentele împotriva clerului și au alimentat dorința de schimbare.

În final, Reforma a fost rezultatul unei convergențe complexe de factori religioși, politici, sociale și economice care au alimentat nemulțumirea și au pregătit terenul pentru schimbare.