Răspuns:
În fiecare dimineață, lumina soarelui pătrundea în cameră, trezind-o cu un sărut cald pe frunte. Își ridica ochii spre fereastra însorită și găsea o rază de speranță în ochii mamei sale, care o privea cu dragoste și mândrie. Cu fiecare pas pe care îl făcea în viață, simțea cum mâna mamei sale o îndruma și o susținea, ca un far călăuzitor în întunericul necunoscut.Mama ei era un izvor nesecat de înțelepciune și înțelegere, mereu gata să îi ofere sfaturi și să îi întindă o mână de ajutor în momentele de nevoie. În fiecare cuvânt al său găsea o alinare, iar în fiecare zâmbet regăsea o rază de speranță. Pentru ea, mama era mai mult decât o simplă prezență - era un far care îi lumina drumul și o ancoră în mijlocul furtunii vieții.În inima ei, recunoștea că nimic nu se compară cu dragostea și sacrificiul unei mame. Fiecare gest al ei era o expresie a iubirii necondiționate, iar fiecare sacrificiu era un semn al devotamentului său infinit. Își amintea cu recunoștință fiecare moment în care mama ei își lăsa propriile dorințe în spate pentru a-i asigura ei un viitor strălucit.Așa că, în fiecare zi, îi mulțumea destinului pentru darul neprețuit al unei mame.
