7. Stabileşte felul propozițiilor din textele date.

a. „La tine vin nevestele să-şi plângă Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul, Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove, În alte ţări când le trimiți oftatul... Şi fete vin, să le-nfloreşti altița, La pragul tău e plină ulicioara." (Octavian Goga, Dăscălița)

b. „Trec furnici ducând în gură de făină marii saci, Ca să coacă pentru nuntă şi plăcinte, şi colaci; Şi albinele-aduc miere, aduc colb mărunt de aur, Ca cercei din el să facă cariul, care-i meşter faur."

c. „Profesorul aşteptă, răbdător, ca asistenta să-i fixeze lentilele de contact şi se apropie de complex." (lon Hobana, Cea mai bună dintre lumi)

d. „Mergând la popa, un văr al său, ca să-l roage și pe acesta, el se opri mai adeseori în cale și, dacă nu ar fi trebuit să se gândească la Ana şi la gospodăria sa, el s-ar fi dat chiar de pe acum prins, ca să nu se mai pună în sarcina altora. Popa primi bucuros să-i fie om de chezăşie, ba îl și îmbărbătă, spunându-i să nu se mai teamă de nimic, dacă se simte nevinovat; însă în acelaşi timp îi da sfaturi bune şi-l mustra pentru că s-a dus la Moara cu noroc." (loan Slavici, Moara cu noroc)

e. „Odată, trecând pe Calea Victoriei, Aurica se întâlni cu Felix şi-l invită numaidecât să o întovărăşească în circuitul ei. Ba chiar îl rugă, la un moment dat, să-i dea braţul, fiindcă nu se cădea, spunea eu, să zică lumea că merge cu un bărbat străin. Felix cerceta acum strada cu multă circumspecție, ca să n-o mai întâlnească..." (G. Călinescu, Enigma Otiliei)

f. „Fiind însă că adeseori se întâmpla că unul spunea povestea şi ceilalţi adormeau, s-a hotărât ca atunci când povestitorul zice «ciolan», toți ceilalți să zică «ciorbă», pentru ca astfel să se dea pe faţă cel ce adoarme înainte de vreme şi să-şi afle cuvenita răsplată în ghionturi numărate."​