5 Jurnalul cu dubla intrare! Selectează din text un fragment care ti-a amintit de experiență personalà (placută sau neplacuta) sau care te-a contrariat ori te-a impresiona Transcrie-l in partea stângă, apoi in dreapta notează comentariile personale.



A fost odată un băieţel simpatic pe care il chema Georgica HabarN-am. Avea părul de culoarea morcovului şi mutrişoara plină de pistrui. Chiar dacă era vesel ca o zi de primăvară, băiatul se simțea dispreţuit de tovarășii lui de clasă. Asta il ingrijora foarte tare şi îl făcea să sufere La scoala era punctual. Pentru că nu prea înţelegea ce spunea învăţătorul, ori răspundea greşit, ori zicea „HabarN-am colegi il poreclisera HabarN-am Nu-şi făcea bine temele, iar echipa in care juca pierdea mereu... Intr-o zi in care totul li mersese pe dos, ca de obicei, iar colegii li strigaserà de câteva ori HabarN-am HabarN-am!, HabarN-am!, Georgica na vrut să mai iasă in curtea şcolii şi a rămas singur în clasă. Pentru întâia oară a plâns de ciudă, de ruşine, de invidie. „De ce nu sunt și eu un băiat ca toți ceilalţi?" işi spunea printre lacrimi. „Dacă Intro zi aş răspunde bine la toate întrebările, dacă aş rezolva corect toate problemele, dacă m-ar felicita Invăţătorul şi-ar câştiga echipa in care joc..." Lacrimile i s-au rostogolit şi au căzut pe carte. Atunci, s-a întâmplat ceva neobişnuit. Din paginile ude, s-a auzit o voce suava: Georgică, îţi dai seama că plângi cu râuri de lacrimi? Acestea sunt cu adevărat dorinţele tale? - Să plâng eu? Eu nu plâng niciodată! Despre ce dorinţe vorbeşti? Vocea i le repetă cuvânt cu cuvânt Dintr-odată, cartea mâzgalită se transform intr-o fetiţă dulce. Vorbea cu o voce suavi ce părea ieșită dintr-un basm cu zâne Georgică nu contenea să se mire. -De-acum, ţi se vor întâmpla multe lucruri neobişnuite, spuse fetiţa. - De ce te porţi aşa frumos cu mine? -Te-am auzit plângând, te-am văzut suferind, ţi-am auzit dorinţele şi ... e destul!... Mă întorc în carte. Sunt la pagina cincisprezece. Dacă ai nevoie de mine, caută-mă! -Hei, nu pleca! Cum să te caut dacă nu ştiu cine eşti? -Mă găseşti la pagina cincisprezece, Georgică! În zilele următoare, s-a întâmplat ceva minunat. Georgica se tot ciupea de mână, fiindcă nu-i venea să creadă. Părinţii lui spuneau: „Cum e posibil ca fiul nostru să facă toate lucrurile bine?" Colegii se mândreau: „Cu Georgică în echipă, ne-am B a prezenta la campionatul de sfârşit de an. Sigur am lua palar invatatorul se mira cel mai tare Georgică este nerecunoscut! li ajută pe toți, înțelege din prima cele mai omplicate enunturi şi mi prezintă temele curate şi bine facute Georgica se umfla in pene ca un paun, de atâta multumire tro zi, in care colegii scriseseră pe tabla Trăiască Georgică se lot!", sa umflat mai mult ca niciodată. Atât de mult, Incât Inceput så plutească, ridicându-se In aer ca un balon . A ieşit pe fereastră și a dat de acoperişuri, păsări şi nori. De deasupra . edea totul foarte bine, dar nu putea vorbi cu nimeni si nici nu auzea ce spuneau ceilalţi. De frică , a Inceput să plângă . Atunci, sa amintit de pagina cincisprezece, de fetița aceea dulce incântătoare, care il ajutase atât de mult din ziua in care insese pentru prima oară. A strigat-o. Fetita a venit Indatá Georgica a rugat o så ll ajute şi să nu mai dispară, promiţându-i diva fi modest, sincer şi amabil cu tovarăşii lui. Y Să vedem ce zice Cartea. Eu as veni cu placere la tine in casi, i-a spus fetiţa, trăgându-l uşurel de mână . In jos... a început să se dezumfle şi să coboare. Georgică Pagina cincisprezece i se våråse Impăturitä In buzunar. Ajuns cu picioarele pe pământ, a scos - o din buzunar şi i-a dat un pupic de mulţumire . Inchizând ochii şi punându-şi o ultima dorinţa. Ghiciţi care? Când a intrat in clasă , toţi copiii stăteau cuminţi, In băncile lor , ar invatatorul la intâmpinat zambind: "Mergi la locul tău, Georgică! De astazi, vei avea o nouă colega de bancă. Contez pe tine că o vei ajuta să se integreze repede in colectivul clasei noastre. Gânduri din fotoliu Diction Bunda, a Obser B Pa Scri Re O A P Din povestea lui Georgică HabarN-am ar trebui să învăţăm, copii de slabiciunile noastre şi că merită să cerem ajutorul celor din jur, fi De multe ori, ajutorul ne vine din cărți! - Deschide-mi repede cartea de poveşti la pagina cincisprezec De ce? Nu-ţi pot îngădui să o zgârii cu gheruţa! -Deschide-o, te rog! Vreau să-mi pun urgent o dorinţă! - Ce dorinţă? Nu cred că duci lipsă de nimic! Tare mi-ar plăcea să-i iau locul fetiţei cu codiţe şi poveste! - Eşti sigură că dorinţa nu îți este deja îndeplinită? Ce tot spui acolo? se răsteşte Snowie, obraznicuţă. grijă unde laşi puiul fript, că tare ar mai mânca persona​