Răspuns:
Într-o zi senină de vară, eu și verișorii mei, Maria și Andrei, ne aflam în satul bunicilor pentru o vacanță plină de aventuri. Într-o după-amiază, hotărâm să explorăm pădurea din apropiere, cu speranța de a găsi comori ascunse sau cel puțin un loc secret unde să ne ascundem.
Ajungem la marginea pădurii și începem să ne aventurăm printre copaci. În timp ce ne plimbăm, observăm o lumină stranie care pătrunde printre crengile dense ale unui copac bătrân. Curioși, ne apropiem și descoperim o poartă veche, ascunsă în tufișuri.
Eu: "Uitați ce am găsit! Ce credeți că se află dincolo de poartă?"
Maria: "Nu știu, dar cred că ar trebui să vedem. Poate e un loc secret!"
Andrei: "Păi, nu avem cum să știm decât dacă intrăm."
Fără să ezităm prea mult, deschidem poarta și ne aventurăm înăuntru. Ne găsim într-o mănăstire abandonată, cu ziduri acoperite de mușchi și ferestre sparte. În mijlocul curții, descoperim o fântână veche, iar pe marginea ei, un cufăr învechit.
Maria: "Uau, ce loc interesant!"
Eu: "Hai să vedem ce este în cufăr!"
Deschidem cufărul și găsim un teanc de hărți vechi și documente pătate de timp. În mijlocul lor, zăcea o cheie veche din fier.
Andrei: "Ar putea fi cheia pentru ceva! Hai să vedem ce descoperim în continuare."
Cu emoția crescând în inimi, luăm cheia și începem să explorăm mai departe misterul acelei mănăstiri abandonate, în căutarea răspunsurilor la întrebările ce ne bântuiau mințile curioase.
