FIŞA NR. 3
1. Precizați când începe călătoria care are ca scop căutarea lui Nechifor şi de cine este însoţită
Vitoria.
2. Care este traseul parcurs de munteancă? Enumerați localităţile şi precizați unde şi ce
informații afla.
3. Vra să zică, dumneata ai pornit cu gând să întârzii, să cauți, să umbli cotind (David). Având în
vedere traseul parcurs şi afirmația cârciumarului David, identificați motivul literar prezent în
această călătorie.
4. Ce tip/fel de călătorie este drumul parcurs de munteancă?
5. La ce evenimente iau parte călătorii şi ce semnificaţie au acestea?
6. Unde şi cum este găsit Nechifor Lipan?
7. Citiți următorul fragment:
„Deci nu mai trecea nici un drumeţ. Luceau stele. Porni o adiere de vânt. Auzi în prăpastie un scâncet
de dihanie. Poate i s-a părut. O nelinişte fierbinte i se porni din mâruntale şi-l fulgera în creştet
Răsări în picioare şi căuta loc de trecere pe urmele maică-sa. Zgreptenând cu unghiile s
impingându-se la deal cu călcâiele, ajunse asudat şi gâfâind sus. Calul necheză uşurel, cânele veni
lângă dânsul. Acolo sus, la drum, i se părea că e mai puțin întuneric, îndată ce iese luna, toate au
să se lumineze deplin. Are să se lumineze deplin şi jos în vägäuna. Acolo s-a înălţat în picioare
mortul, învălit în pocladă aşteptând binecuvantarea din urma şi rugăciunile de care n-a avut parte
İşi apleca urechea. Trägea o adiere abia simţită. Bănuia în rapa pipăiți de paşi şi-n împrejurimi foşne
I se desluşiră în urechi zvonuri de pâraie depărtate. Târziu, prin lumina de lună, trecură pe deasupr
brazilor paseri străine. Singuratațile muntelui pulsau de apele primăverii,viața tainică îşi întindea i
punțile peste präpästille morții. Sângele şi carnea lui Nechifor Lipan se întorceau asupra lui In par
in zboruri, in chemäri. Fläcăul nu înţelegea din toate decât o frică strecurată din pamânt inel,
începu să vorbească cu cânele şi calul, adresandu-le cuvinte fără noimă. Tot ca să-i treacă vrem
mai uşor, căuta traista cu orz. După aceea îşi pregăti un culcuş şi se înväli in podada. Zgomot
nopții îi pǎrură abia simțite şi i se îngreuia trupul de somn, când Lupu dădu glas cătră vale. Zvârlin
se în sus, se pǎli cu fruntea de traista de orz aninată de capul calului. Apoi räcni spariat: Cine-i?
i raspunse decât câinele, care zäpäi iar. Când cânele se linişti, fläcäul auzi, în tăcerea cuprins
bátala ca de clopot a fierăriilor de la o căruța. Auzi chemări, aproape. Cunoscu glasul lui do
Toma. Venea, cu Vitoria Lipan, nu numai crâşmarul, ci şi județul satului, &-un strǎjer."
Cerinte:
a) Precizează, cu exemple din text, stările prin care trece Gheorghiță: