FIŞA NR. 3
1. Precizați când începe călătoria care are ca scop căutarea lui Nechifor și de cine este însoţită
Vitoria.
2. Care este traseul parcurs de munteancă? Enumerați localitățile și precizați unde şi ce
informaţii află.
3. Vra să zică, dumneata ai pornit cu gând să întârzii, să cauți, să umbli cotind (David). Având în
vedere traseul parcurs şi afirmația cârciumarului David, identificați motivul literar prezent în
această călătorie.
4. Ce tip/fel de călătorie este drumul parcurs de munteancă?
5. La ce evenimente iau parte călătorii şi ce semnificație au acestea?
6. Unde şi cum este găsit Nechifor Lipan?
7. Citiți următorul fragment:
Deci nu mai trecea nici un drumeţ. Luceau stele. Porni o adiere de vânt. Auzi în prăpastie un scâncet
de dihanie. Poate i s-a părut. O nelinişte fierbinte i se porni din mâruntaie şi-l fulgera în creştet.
Răsări în picioare şi căuta loc de trecere pe urmele maică-sa. Zgreptenând cu unghiile şi
împingându-se la deal cu călcâiele, ajunse asudat şi gâfâind sus. Calul necheză uşurel, cânele veni
lângă dânsul. Acolo sus, la drum, i se părea că e mai puțin întuneric, îndată ce iese luna, toate au
să se lumineze deplin. Are să se lumineze deplin şi jos în văgăuna. Acolo s-a înălţat în picioare
mortul, învălit în pocladă aşteptând binecuvantarea din urma şi rugăciunile de care n-a avut parte.
îşi apleca urechea. Trăgea o adiere abia simţită. Bănuia în rapa pipăiţi de paşi şi-n împrejurimi foşnet.
I se desluşiră în urechi zvonuri de pâraie depărtate. Târziu, prin lumina de lună, trecură pe deasupra
brazilor paseri străine. Singuratățile muntelui pulsau de apele primăverii,viața tainică îşi întindea iar
punţile peste prăpăstiile morţii. Sângele şi carnea lui Nechifor Lipan se întorceau asupra lui în pași,
în zboruri, în chemări. Flăcăul nu înţelegea din toate decât o frică strecurată din pamânt inel, şi
începu să vorbească cu cânele şi calul, adresandu-le cuvinte fără noimă. Tot ca să-i treacă vremea
mai uşor, căuta traista cu orz. După aceea îşi pregăti un culcuş şi se învăli în podada. Zgomotele
nopţii îi pǎrură abia simțite şi i se îngreuia trupul de somn, când Lupu dădu glas cătră vale. Zvârlindu-
se în sus, se pǎli cu fruntea de traista de orz aninată de capul calului. Apoi răcni spariat: Cine-i? Nu-
i raspunse decât câinele, care zăpăi iar. Când cânele se linişti, flăcăul auzi, în tăcerea cuprinsului,
bătaia ca de clopot a fierăriilor de la o căruța. Auzi chemări, aproape. Cunoscu glasul lui domnu
Toma. Venea, cu Vitoria Lipan, nu numai crâşmarul, ci şi județul satului, ş-un străjer."
Cerinţe:
a) Precizează, cu exemple din text, stările prin care trece Gheorghiță:
când mama îi dă vestea plecării la drum, în căutarea tatălui
când Vitoria devine fermă, spunându-i că perioada copilăriei s-a încheiat
când rămâne singur în râpă, să păzească osemintele tatălui.
b) numeşte rolurile pe care le îndeplineşte mama, respectiv fiul, pe parcursul călătoriei.
c) Comentați, în patru-cinci rânduri, semnificațiile scenei în care Gheorghiță rămâne singur, noaptea,
în prăpastie, pentru devenirea tânărului.