Răspuns:
Într-o zi ploioasă de toamnă, am intrat în bibliotecă cu inima plină de nerăbdare. Am căutat un loc liniștit, iar în cele din urmă am găsit o masă în colțul îndepărtat al sălii. În fața mea, rafturile pline de cărți mă împresoară, iar mirosul familiar de hârtie veche îmi umplea nările.
În dreapta mea, o fereastră uriașă lăsa să pătrundă lumina difuză a zilei. În stânga mea, un perete acoperit cu tablouri vechi își dezvăluia tainele încărcate de istorie. În spatele meu, liniștea era întreruptă doar de suspinele ușoare ale celor ce răsfoiau cărți.
În fața mea, am deschis cartea dorită și am început să citesc cu înfrigurare. Cu fiecare pagină întoarsă, intram tot mai adânc în poveste. În acel moment, m-am simțit ca și cum timpul s-ar fi oprit, iar eu eram singurul călător în această lume fantastică.
Pe lângă mine, un băiat tânăr și-a ridicat privirea din carte și mi-a zâmbit încurajator. În acel moment, am simțit că nu sunt singur în călătoria mea prin lumea cărților. Într-un final, când m-am ridicat de la masă, am simțit o dorință puternică de a reveni în această oază de liniște și cunoaștere.
În timp ce părăseam biblioteca, am promis să revin curând pentru a explora noi aventuri între paginile cărților preferate.
