FR A.,,În deceniile patru şi cinci ale secolului al XIX-lea, diferitele societăţi şi organizații revoluționare din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania au încercat să ofere soluții concrete rezolvării problemelor fundamentale ale națiunii române [...]. Treptat, s-a generalizat convingerea că singura cale de rezolvare a acestora [...] era tactica insurecțională, revoluţionară. Prin circulația intelectualilor de o parte şi de alta a Carpaţilor, problemele globale ale națiunii au intrat în conștiința publică. Ca urmare, în primăvara anului 1848, [...] elita românească era pregătită ideologic să declanşeze o acţiune generală de eliberare socială şi naţională. [...] Deşi Revoluția de la 1848-1849 a fost o manifestare a întregii națiuni române, datorită condițiilor specifice din fiecare provincie ea nu a izbucnit simultan şi nici nu a cunoscut [...] desfăşurări identice. Regimul personal al domnului Mihail Sturdza și vecinătatea Rusiei nu au favorizat declanşarea unei insurecții generale în Moldova. Revoluția a debutat la Iaşi în data de 27 martie 1848, printr-o adunare destul de modestă. [...] Documentul a fost intitulat Petiția proclamațiune a boierilor çi notabililor Moldovei, un rol important în definitivarea lui având poetul Vasile Alecsandri." (I. A. Pop, I. Bolovan, Istoria României) B. Spre deosebire de evenimentele din Moldova de la sfârşitul lunii martie, în Ţara Românească s-a desfăşurat o revoluţie în înțelesul propriu al cuvântului, care avea să dureze un răstimp de trei luni, pe plan intern ea dovedindu-se victorioasă, numai intervenția armată străină ducând în cele din urmă la sfârşitul ei. [...] La 9 iunie 1848 revoluția se declanşează la Islaz [...], formându-se primul guvern revoluționar [...]. Se lansează aici principalul document [...] al revoluției, Proclamația de la Islaz [...]. Câteva importante prevederi vizau reorganizarea vieții de stat: instituirea unei domnii radical schimbate, cu «domn responsabil ales pe 5 ani din toate stările societății» [...], responsabilitatea miniştrilor, modernizarea administrației [...]. In domeniul drepturilor şi libertăților cetăţeneşti se prevedeau: desființarea rangurilor şi privilegiilor; egalitatea de drepturi politice; egalitatea la plata impozitelor; desființarea cenzurii; dreptul la cuvânt şi la întruniri [...]. O deosebită importanță avea [...] emanciparea țăranilor clăcaşi şi împroprietărirea lor cu pământ, cu despăgubire. Era [...] o prevedere care viza unele dintre problemele majore ale revoluției, problema agrară, de a cărei rezolvare depindea în mare măsură atragerea țărănimii în revoluţie şi, într-un fel, soarta revoluţiei." (N. Isar, Istoria modernă a românilor: 1774/1784-1918) Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerinţe: 1. Numiți domnitorul precizat în sursa A. 2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la problema agrară. 3. Mentionati două spații istorice precizate atât în sursa A, cât şi în sursa B. 2 puncte 2 puncte 6 puncte 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că programul revoluţionar conţine prevederi referitoare la reorganizarea domniei. 3 puncte 5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecareia dintre informatii (cauza respectiv efect) .6.Prezentati doua fepte istorice desfasurate de Romania in relatiile internationale din deceniile opt-noua alea secolului al XIX-lea. 7.Mentionati o asemanare intre doua proiecte politice elaborate de romani in prina jumatate a secolului al XIX-lea.​