Răspuns:
ITOLUL IV- ANALIZA TEXTULUI
MOARA LUI CĂLIFAR de GALA GALACTION
PROF. CAMELIA PISCANU
DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: FANTASTICUL
TIPUL LECȚIEI: predare-învățare
Clasa: a-IX-a
COMPETENȚE SPECIFICE:
utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și producerea mesajelor în diferite situații de comunicare
recunoașterea și analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ
elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate
Obiective operaționale:
a) Cognitive:
La sfârșitul activității elevii vor fi capabili:
- să identifice componentele structurale și expresive ale povestirii
- să desprindă elementele fantastice din textul narativ
- să identifice modul de reflectare a miturilor și simbolurilor în proza narativă
- să argumenteze punctul de vedere asupra interpretării povestirii.
b) Afective:
- să dovedească receptivitate față de exercițiile și modul de prezentare a informațiilor asupra textului.
- să fie dispuși să integreze noile cunoștințe în sistemul propriu de valori estetice
- să-și dezvolte gândirea creatoare și gustul pentru literatură
Să ne reamintim:
imagini ale fantasticului
Lecturează (verbal sau audio) textul nuvelei MOARA LUI CĂLIFAR de
GALA GALACTION
Moara lui Călifar- text audio
Compară planul simplu și planul dezvoltat al ideilor din textul narativ lecturat.
Vizionează filmul ,, MOARA LUI CĂLIFAR,, regizat de Șerban Marinescu în 1984 pentru a pătrunde în atmosfera fantasticului, în viziunea cinematografiei românești.
MOARA LUI CĂLIFAR
Pornire
00:00
00:00
1:08:01
Fără sunet
Preferințe
Vezi în ecran complet
Identificați elementele de structură și de compoziție a textului narativ propus:
Fantasticul ține de mit și de vis: astfel, cei trei sute de ani pe care îi numără Călifar, prezența diavolului în viața lui, oasele care întăresc zăgazul morii (care aparțin celor veniți aici după bogății), visul lui Stoicea - toate reprezintă mărci ale fantasticului.
Moara și iazul par așezări din alt tărâm, învăluite într-un mister aproape malefic, fiind elemente de poveste, dar cu un sens mai larg, elemente simbolice. Apa indică un spațiu aflat în puterea duhurilor acvatice , apare ca simbol al ispitei și al Diavolului.
Stoicea și-a închipuit că, ucigând o ursoaică, scăpase de la moarte pe domnița Tecla, iar boierul Rovin (nume sugestiv, prevenit din ,,rovina"- smârc, adecvat cu Călifar, nume de pasăre acvatică) l-a făcut apoi ginere.
