👤

SUBIECTUL I Citeşte următorul fragment: (50 de puncte) Am avut parte, la Liceul „Spiru Haret", de profesori buni. Nu şovăi a folosi chiar termenul - desigur, uzat, desigur, convențional - profesori eminenți. Acesta-i cuvântul, n-am ce-i face! Mai toți vrednici a vorbi de la o catedră universitară. Un matematician ca I. Banciu, un istoric ca C. Moisil, un literat ca G. Marinescu, un latinist ca Nd. Locusteanu, un francofon ca losif Frollo. Și un chimist ca Art. Voitinovici - îndeobște neiubit, neînțeles, neapreciat. [...] Dar oameni ca Banciu (s-a învrednicit de elogiile lui Ion Barbu, nu și de ale lui Mircea Eliade!), Moisil, Locusteanu ori și ca Vasile Hanes, D. Focșa, D. Papadopol au fost mereu lăudaţi şi pomeniți de foştii lor elevi, cum se cuvine. Pace lor. Pe un altul dintre profesorii noştri se cade, cred, să încerc a-l reabilita: pe D. loanițescu. Preda filosofia, istoria, geografia. Ar fi putut preda orice, atât era de citit, de larg la minte, de curios a ști în toate domeniile culturii. Își făcuse o reputație ambiguă: de om versatil, nițel prea inteligent, prea vorbăreț; [...] Îi plăcea să glumească. Era meşter în definiții sumare și neașteptate. [...] Mie unuia, pentru o teză despre cuptoarele Siemens - Martin (geografie economică) îmi dăduse de-a valma: nota 10 pe teză, media 10 pe trimestrul respectiv, media generală 10 pe tot anul și învoirea de a veni la lecțiile sale numai dacă voiesc. Voisem, mai încape îndoială, și nu numai din elementară obligație școlărească și recunoștință, ci și pentru că mă desfătam cu o pedagogie neconvențională, caldă, vie. loanițescu a fost pentru cursul secundar ceea ce Nae Ionescu a însemnat pentru viața universitară: duh, vervǎ, provocare. [...] Logica ne-o inculca*, folosind cărticica lui Maiorescu: foarte încet, migǎlos, vorbă cu vorbă, îndelung. A fost o încântare şi o treabă utilă, ne-a dat reguli şi principii pe care nu le-am părăsit. Călătorise destul de mult, geografia se confunda, nu rareori, cu jurnalul turistic al unui om simțitor, vioi, atent, informat și nu lesne cucerit de aparențe și formule. Ne-a deschis larg ferestre, orizonturi și perspective. [...] Mulți dintre colegii (şi chiar elevii) săi l-au privit, de nu cu ostilitate, în orice caz cu un surâs prins între amuzament şi iritație. Dar el, mai presus decât toți - poate mai temeinici specialişti, mai sârguincioși, mai supuşi modelelor tradiționale -, ne-a pus în contact direct cu bazele, exigențele și salturile culturii. El ne-a transmis nu ce stă scris în cărți, ci fluidul menit a ne rămâne după uitarea a tot ce învățam: care, potrivit definiției lui Ed. Herriot, constituie cultura însăşi. El ne-a dezvăluit esențele ei: curajul, neastâmpărul, nepotolita sete, bucuria cunoaşterii, îndoiala, degajarea şi un soi de părelnică frivolitate sub care se află smerenia minții. Ne-a luminat copilăria, prima tinereţe. Sfântă copilărie! Curată tinereţe! N. Steinhardt, Escale în timp și spațiu *a inculca - a întipări în mintea cuiva, prin repetare, o idee, o concepţie A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al secvenței n-am ce-i face. 2. Menționează numele profesorului admirat şi evocat de N. Steinhardt. 6 puncte 6 puncte 3. Precizează modalitatea prin care este evaluat autorul, în urma susținerii tezei la geografie economică, justificându-ți răspunsul cu o secvență reprezentativă din textul dat. ​