Răspuns:
Prietenia valoroasă dintre doi prieteni din școală
Într-o zi senină de primăvară, în curtea școlii noastre aglomerate, eu și prietenul meu cel mai bun, Andrei, ne-am întâlnit sub copacul nostru preferat. Ne-am cunoscut în clasa întâi și de atunci am devenit inseparabili.
-Ce faci, Andrei? (L-am întrebat eu, aruncându-i o privire jucaușă.)
-Încerc să rezolv problema asta la matematică, dar mă blochez mereu. (Mi-a răspuns el, arătându-mi caietul plin de calcule.)
-Mă lași să te ajut? (Am întrebat cu un zâmbet.)
Sigur, mulțumesc! (A exclamat el, punându-și caietul între noi.)
Am început să lucrăm împreună, explicându-ne unul altuia pașii și strategiile. În timp ce rezolvam problemele, ne amuzam vorbind despre aventurile noastre din pauzele școlare sau despre planurile noastre de weekend.
După ce am terminat temele, am petrecut restul după-amiezii jucându-ne fotbal cu alți prieteni. În timp ce alergam pe teren, am râs și ne-am distrat fără grijă, știind că avem unul pe celălalt.
Pe măsură ce soarele începea să apună, ne-am despărțit cu promisiunea că ne vom revedea a doua zi la școală. În timp ce plecam acasă, am realizat cât de norocoși suntem să avem un prieten atât de de înțelegător și de învățător precum Andrei.
Prietenia noastră valoroasă ne-a adus nu doar bucurie și amintiri frumoase, ci și încredere și sprijin în momentele dificile. Cu Andrei lângă mine, știu că pot depăși orice provocare și că viața va fi întotdeauna plină de aventuri minunate.
