Doi prieteni împreună la un drum călătorind,
Un urs le ieşi-nainte, cu groază spre el viind.
Unul dintr-înşii, de frică, văzând ursul furios,
Se sui şi se ascunse sus într-un copac stufos;
Cellalt, intr-acest pericol singur dacă s-a văzut,
S-a-ntins la pământ îndată şi în mort s-a prefăcut.
Ursul dar totdeodată asupra lui cum sosi,
Pe la nas, pe la ureche, se plecă a-1 mirosi;
lar el işi ţinu suflarea, să nu-l simtă că e viu.
Cá ursul mort nu mănâncă, după cum zic cei ce știu;
Şi aşa, de mort gândindu-l, cum sta nesuflând lungit,
Nicidecum neatingându-1, 1-a lăsat şi a fugit;
lar prietenul său, care sta în copacul stufos,
După ce se duse ursul, l-a-ntrebat, dându-se jos:
-la spune-mi, mãi frățioare, ursul ce lucru- ti şopti
Când se puse la urechea-ti? (Şi-ncepu a hohoti.)
-Mi-a poruncit -el răspunse - să țiu minte så påzesc
Şi c-un prieten ca tine să nu mai călătoresc."
Rezumā textul citit în cel mult cinci rânduri.
Cruza care
cum s-a rea
are dintre ce
agnează
gere, utili
Ci
dol
Milo Winter, Cei doi calatori şi ursul (1919)
nici
C
nia
2 Indică elementele specifice unei narațiuni. Ilustrează fiecare aspect cu exemple din text.
3 Cine relatează întâmplarea? La ce persoană a verbului este povestită?
Completează tabelul următor în caiet, pe baza informaţiilor din text.
Δ
Cine este?
Ce face?
De ce se comportă astfel?
Personajul 1
Personajul 2
Personajul 3