Răspuns:
Pentru a identifica care dintre cele două substanțe este ionică, putem efectua câteva experimente și observații bazate pe proprietățile fizice ale substanțelor. Vom prezenta rezultatele într-un tabel cu rubrici prestabilite, iar la final vom trage concluziile corespunzătoare.
---
| Substanță | Observații | Concluzie |
|-----------|------------|-----------|
| Probă A | - Se dizolvă rapid în apă | Probabil este o substanță ionică |
| Probă B | - Nu se dizolvă în apă | Probabil nu este o substanță ionică |
---
Concluzii:
1. Probabil că proba A este o substanță ionică, deoarece se dizolvă rapid în apă, iar substanțele ionice sunt de obicei solubile în apă datorită naturii lor ionice.
2. Probabil că proba B nu este o substanță ionică, deoarece nu se dizolvă în apă, iar majoritatea substanțelor ionice sunt solubile în apă.
Aceste observații și concluzii ne ajută să înțelegem cum putem recunoaște compușii ionici pe baza proprietăților fizice. Este important să avem în vedere că experimentele și observațiile pot varia în funcție de compoziția exactă a substanțelor, așa că rezultatele noastre ar trebui să fie interpretate cu prudență și verificate cu metode suplimentare, dacă este necesar.
Pentru a identifica ionii dintr-o soluție de apă minerală, putem citi eticheta de pe sticlă pentru a vedea compoziția chimică. Apoi, putem testa conductivitatea electrică a apei minerale pentru a verifica prezența ionilor. Dacă apa minerală conduce curentul electric, atunci este posibil să conțină ionii necesari pentru a face acest lucru.
