Răspuns :
1. Expresia "vâjâind prin vijelie" creează un efect artistic puternic prin utilizarea aliterației și a asocierii de sunete violente și agresive, transmițând intensitatea și furia vijeliei, amplificând senzația de haos și pericol din mediul natural.
2. Mijloace artistice din strofa a doua:
a) Aliterația ("câmp", "căsuţă", "cuferestrele")
b) Personificarea ("câmp lătrarea", "căsuţă drăgălaşă")
c) Imaginile vizuale ("ferestrele lucind")
3. Versul care exprimă starea sufletească dominantă în fața asaltului forțelor naturii este "O căsuţă drăgălaşă cu ferestrele lucind", sugerând un sentiment de siguranță și căldură în contrast cu vijelia de afară.
4. Sugestii auditive din text includ "lătrarea" și "zâmbind", folosite pentru a evidenția contrastul între sunetul amenințător al vijeliei și atmosfera prietenoasă și călduroasă din căsuța descrisă.
5. Schimbarea de atitudine a poetului în ultima strofă este de la o stare de izolare și frică, reprezentată de "rătăcit în viscolire", la o stare de bucurie și uimire, ilustrată de întâmpinarea zâmbitoare din căsuța primitoare.
6. Hiatusul este între "rătăcit" și "în", prezența sa nu este întâmplătoare, ci contribuie la ritmul versului și la evidențierea accentului pe prima silabă a cuvântului "rătăcit".
7. Propozițiile exclamative sunt frecvente în poezie pentru a exprima emoții intense sau pentru a sublinia anumite aspecte ale peisajului sau ale stării interioare a vorbitorului. Punctele de suspensie sunt folosite pentru a crea suspans, a sugera o pauză dramatică sau pentru a indica o emoție profundă sau nedeslușită.
8. Substantivul cu sens colectiv este "ospeție". Alte exemple de substantive cu sens colectiv ar fi: familie, mulțime, grup.
9. Enumerarea din text este "căsuţă drăgălaşă cu ferestrele lucind", care descrie aspectele căsuței primitoare și contribuie la detalierea imaginii.
10. Verbele la modul gerunziu din ultima strofă sunt "audind" și "zâmbind". Ele sunt folosite pentru a exprima acțiuni concomitente cu acțiunea principală, contribuind la fluiditatea și dinamismul versului.
11. Felul subordonatei introduse prin adverbul relativ "unde" este o subordonată completivă directă. Fraze exemplificatoare:
a) Subiectivă: Acolo unde soarele strălucește, ești mereu fericit.
b) Predicativă: Visele sunt locuri unde gândurile noastre prind viață.
c) Completivă indirectă: Îmi aduc aminte de momentele unde ne-am întâlnit pentru prima dată.
12. Transformarea echivalentă a adjectivului "albe" este "cu ferestrele luminoase". Consecințele acestei transformări includ o descriere mai vividă și mai detaliată a căsuței, precum și o sugestie a calității luminoase și calde a acesteia.
13. Diminutivul din text este "drăgălaşă", folosit pentru a sublinia caracterul plăcut și atrăgător al căsuței.
14. Exemple de locuțiuni:
a) Locuțiune adjectivală: întrerupere bruscă
b) Locuțiune prepozițională: împrejurul casei
c) Locuțiune conjuncțională: atât... cât și
2. Mijloace artistice din strofa a doua:
a) Aliterația ("câmp", "căsuţă", "cuferestrele")
b) Personificarea ("câmp lătrarea", "căsuţă drăgălaşă")
c) Imaginile vizuale ("ferestrele lucind")
3. Versul care exprimă starea sufletească dominantă în fața asaltului forțelor naturii este "O căsuţă drăgălaşă cu ferestrele lucind", sugerând un sentiment de siguranță și căldură în contrast cu vijelia de afară.
4. Sugestii auditive din text includ "lătrarea" și "zâmbind", folosite pentru a evidenția contrastul între sunetul amenințător al vijeliei și atmosfera prietenoasă și călduroasă din căsuța descrisă.
5. Schimbarea de atitudine a poetului în ultima strofă este de la o stare de izolare și frică, reprezentată de "rătăcit în viscolire", la o stare de bucurie și uimire, ilustrată de întâmpinarea zâmbitoare din căsuța primitoare.
6. Hiatusul este între "rătăcit" și "în", prezența sa nu este întâmplătoare, ci contribuie la ritmul versului și la evidențierea accentului pe prima silabă a cuvântului "rătăcit".
7. Propozițiile exclamative sunt frecvente în poezie pentru a exprima emoții intense sau pentru a sublinia anumite aspecte ale peisajului sau ale stării interioare a vorbitorului. Punctele de suspensie sunt folosite pentru a crea suspans, a sugera o pauză dramatică sau pentru a indica o emoție profundă sau nedeslușită.
8. Substantivul cu sens colectiv este "ospeție". Alte exemple de substantive cu sens colectiv ar fi: familie, mulțime, grup.
9. Enumerarea din text este "căsuţă drăgălaşă cu ferestrele lucind", care descrie aspectele căsuței primitoare și contribuie la detalierea imaginii.
10. Verbele la modul gerunziu din ultima strofă sunt "audind" și "zâmbind". Ele sunt folosite pentru a exprima acțiuni concomitente cu acțiunea principală, contribuind la fluiditatea și dinamismul versului.
11. Felul subordonatei introduse prin adverbul relativ "unde" este o subordonată completivă directă. Fraze exemplificatoare:
a) Subiectivă: Acolo unde soarele strălucește, ești mereu fericit.
b) Predicativă: Visele sunt locuri unde gândurile noastre prind viață.
c) Completivă indirectă: Îmi aduc aminte de momentele unde ne-am întâlnit pentru prima dată.
12. Transformarea echivalentă a adjectivului "albe" este "cu ferestrele luminoase". Consecințele acestei transformări includ o descriere mai vividă și mai detaliată a căsuței, precum și o sugestie a calității luminoase și calde a acesteia.
13. Diminutivul din text este "drăgălaşă", folosit pentru a sublinia caracterul plăcut și atrăgător al căsuței.
14. Exemple de locuțiuni:
a) Locuțiune adjectivală: întrerupere bruscă
b) Locuțiune prepozițională: împrejurul casei
c) Locuțiune conjuncțională: atât... cât și
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de sprijin, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la favorite pentru acces rapid.