👤

Fericit acel ce noaptea rătăcit în viscolire Stă, aude-n câmp lătrarea şi zăreşte cu uimire O căsuţă drăgălaşă cu ferestrele lucind, Unde dulcea ospeție îl întâmpină zâmbind!" (V. Alecsandri - Viscolul) 1. Explică în cinci rânduri efectul artistic al expresiei vâjâind prin vijelie. 2. Notează din strofa a doua trei mijloace artistice diferite şi numeşte-le. 3. Identifică versul care exprimă starea sufletească dominantă în fața asaltului forţelor naturii. 4. Transcrie câteva sugestii auditive şi motivează folosirea lor în operǎ. 5. Explică schimbarea de atitudine a poetului în ultima strofǎ. 6. Identifică hiatul din primele două versuri şi arată dacă prezenţa lui este întâmplătoare. 7. Motivează frecvența propozițiilor exclamative în poezie şi a punctelor de suspensie. 8. Descoperă în text un substantiv cu sens colectiv; dă exemple de alte trei asemenea substantive. 9. Transcrie din fragmentul citat o enumerare şi arată rolul ei în text. 10. Analizează sintactic şi morfologic verbele la modul gerunziu din ultima strofǎ. 11. Indică felul subordonatei introduse prin adverbul relativ unde; construieşte fraze în care acelaşi adverb unde să introducă o subiectivă, o predicativă şi o completivă indirectă. 12. Dezvoltă în propoziție echivalentă adjectivul albe şi precizează două consecințe ale acestei transformări. 13. Identifică în text un diminutiv. 14. Exemplifică, fără propoziții, câte o locuțiune adjectivalǎ, prepozițională, conjuncțională. I. Întrucât după examenul de capacitate urmează să-ți serbezi ziua e naştere, adresează unui prieten/unei prietene din altă localitate nvitația de a participa la acest eveniment. II. Demonstrează în una-două pagini apartenenţa la o anumită pecie literară a textului de mai sus. ​

Răspuns :

1. Expresia "vâjâind prin vijelie" creează un efect artistic puternic prin utilizarea aliterației și a asocierii de sunete violente și agresive, transmițând intensitatea și furia vijeliei, amplificând senzația de haos și pericol din mediul natural.

2. Mijloace artistice din strofa a doua:
a) Aliterația ("câmp", "căsuţă", "cuferestrele")
b) Personificarea ("câmp lătrarea", "căsuţă drăgălaşă")
c) Imaginile vizuale ("ferestrele lucind")

3. Versul care exprimă starea sufletească dominantă în fața asaltului forțelor naturii este "O căsuţă drăgălaşă cu ferestrele lucind", sugerând un sentiment de siguranță și căldură în contrast cu vijelia de afară.

4. Sugestii auditive din text includ "lătrarea" și "zâmbind", folosite pentru a evidenția contrastul între sunetul amenințător al vijeliei și atmosfera prietenoasă și călduroasă din căsuța descrisă.

5. Schimbarea de atitudine a poetului în ultima strofă este de la o stare de izolare și frică, reprezentată de "rătăcit în viscolire", la o stare de bucurie și uimire, ilustrată de întâmpinarea zâmbitoare din căsuța primitoare.

6. Hiatusul este între "rătăcit" și "în", prezența sa nu este întâmplătoare, ci contribuie la ritmul versului și la evidențierea accentului pe prima silabă a cuvântului "rătăcit".

7. Propozițiile exclamative sunt frecvente în poezie pentru a exprima emoții intense sau pentru a sublinia anumite aspecte ale peisajului sau ale stării interioare a vorbitorului. Punctele de suspensie sunt folosite pentru a crea suspans, a sugera o pauză dramatică sau pentru a indica o emoție profundă sau nedeslușită.

8. Substantivul cu sens colectiv este "ospeție". Alte exemple de substantive cu sens colectiv ar fi: familie, mulțime, grup.

9. Enumerarea din text este "căsuţă drăgălaşă cu ferestrele lucind", care descrie aspectele căsuței primitoare și contribuie la detalierea imaginii.

10. Verbele la modul gerunziu din ultima strofă sunt "audind" și "zâmbind". Ele sunt folosite pentru a exprima acțiuni concomitente cu acțiunea principală, contribuind la fluiditatea și dinamismul versului.

11. Felul subordonatei introduse prin adverbul relativ "unde" este o subordonată completivă directă. Fraze exemplificatoare:
a) Subiectivă: Acolo unde soarele strălucește, ești mereu fericit.
b) Predicativă: Visele sunt locuri unde gândurile noastre prind viață.
c) Completivă indirectă: Îmi aduc aminte de momentele unde ne-am întâlnit pentru prima dată.

12. Transformarea echivalentă a adjectivului "albe" este "cu ferestrele luminoase". Consecințele acestei transformări includ o descriere mai vividă și mai detaliată a căsuței, precum și o sugestie a calității luminoase și calde a acesteia.

13. Diminutivul din text este "drăgălaşă", folosit pentru a sublinia caracterul plăcut și atrăgător al căsuței.

14. Exemple de locuțiuni:
a) Locuțiune adjectivală: întrerupere bruscă
b) Locuțiune prepozițională: împrejurul casei
c) Locuțiune conjuncțională: atât... cât și