Oh! Păcătosul de mine! strigă ticălosul. Maică Preacurată Fecioară, nu mă mă prăpădesc...Dar ce le-am făcut eu oamenilor acestora? Născătoare de D scapă-mă de primejdia aceasta şi mă jur că fac o biserică, să postesc cât voi ma să ferec cu argint icoana ta cea făcătoare de minuni de la monastirea Neamţ milostive Doamne, nu-i asculta pre nişte proşti, pre nişte mojici. Pune să deie într-înşii...Să moară toţi! Eu sunt boier mare; ei sunt nişte proști! Proşti, dar mulți, răspunse Lăpuşneanul cu sânge rece; să omor o mulțime oameni pentru un om, nu ar fi păcat? Judecă dumneata singur. Du-te de mori pe moşiei dumitale, cum ziceai însuți când îmi spuneai că nu mă vrea, nici mă iu Sunt bucuros că-ţi răsplăteşte norodul pentru slujba ce mi-ai făcut, vânzându-mi Anton Sechele şi mai pe urmă lăsându-mă şi trecând pe partea Tomşii. Oh! Nenorocitul de mine! strigă Motoc, smulgându-şi barba, căci de pe vo tiranului înţelegea că nu mai este scăpare pentru el.Încai lăsaţi-mă să mă duc casa la cale! fie-vă milă de jupâneasa şi de copilașii mei! Lăsaţi-mă să mă spove Şi plângea, şi ţipa şi suspina. Destul!strigă Lăpuşneanul, nu te mai boci ca o muiere! Fii român verde. mai spovedeşti? Ce să-i mai spui duhovnicului? Că eşti un tâlhar şi un vânz ştie toată Moldova. Haide! Luați-l de-l dați norodului şi-i spuneți că acest Alexandru-vodă celor ce pradă ţara. Îndată armaşul şi căpitanul de lefecii începură a-l târâi. Ticălosul boi utea, vrând să se împotrivească; dar ce puteau bătrânele lui mâini împotriva raţe zdravene ce-l trăgeau! Vrea să se sprijinească în picioare, dar se upurile confraţilor săi şi luneca pe sângele ce se închegase pe lespezi.


Notează mărcile subiectivității naratoriale prezente în textul dat. ​