41 Citeşte textul şi răspunde cerințelor formulate: ce Felix făcea, cu oarecare prudență, nevoind să fie pedant. Dar era grav în pasiune şi nu La masă, fata îl rugă să-i vorbească despre el, despre impresiile lui de la cursuri, ceea putea să-şi ascundă tulburarea sub frivolităţi. Otilia îi spuse: - Tu ai o profunditate care sperie o fată. Dacă ai şti ce proaste suntem noi, fetele! - Te sperii pe tine? -Nu pe mine! Sperii pe orice fată, în genere, fiindcă fetele nu văd departe şi n-au cultu măreţiei, cum scrie în cărţi. - Mǎ ironizezi! -Ah, nu! vorbesc de fetele comune, dacă ai urmări să ai satisfacţiile mărunte. Sunt şi fete sublime. Dar fetele admiră pe oamenii ca tine şi merg după oameni ca Stănică. - Mi-e indiferent. Nu voi iubi niciodată o fată seacă. Te iubesc pe tine, care eşti frivolă numai în aparență, dar în fond eşti inteligentă şi profundă. -Sunt şi eu ca toate fetele! (G. Călinescu, Enigma Otiliei")
1 Menţionează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din te frivolitate, a ironiza, comune, seacă.
2 Explică sensul cuvântului prudenţă din următorul enunţ: fata il rugă să-i vorbeas despre el, despre impresiile lui de la cursuri, ceea ce Felix făcea , cu oarec prudenţă, nevoind să fie pedant" 3 Interpretează semnificaţia afirmaţiei: „fetele nu văd departe şi n-au cultul märe cum scrie în cărţi".
4 Precizează două modalităţi de caracterizare a personajului feminin. Modalităţile de caracterizare sunt: caracterizarea directă, caracterizarea indire autocaracterizarea.
5 Prezintă relaţia dintre personajele Felix şi Otilia.
6 Identifică modul de expunere dominant. Modurile de expunere sunt: naraţiunea, descrierea, dialogul, monologul.
7 Prezintă semnificaţia afirmaţiei finale, aşa cum reiese din context.
8 Menţionează perspectiva narativă a textului. Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului în raport cu univ imaginar, cu personajele care evoluează în spațiul ficțiunii artistice. Clasifi perspectivă omniscientă (obiectivă), internă (subiectivă, relatare la persoa narator-personaj), externă (cu narator-martor), pluriperspectivismul (persp subiective multiple).
9 Argumentează apartenenţa textului dat la genul epic. Trăsăturile epicului sunt: transmiterea sentimentelor în mod indirect intermediul acţiunii şi al personajelor, prezenţa modurilor de expunere şi a fi conto instantelor comunicării narative, posibilitatea relatării firului e ​