Explicație:
În umbra serii adormite,
Nostalgii îmi veghează gândul,
Prin amintiri, cu dor aprins,
Căutându-ți chipul, rătăcind.
Pe străduțe pierdute-n timp,
Îmi plimb cuvintele, în suspin,
Cu lacrimi stropindu-mi versul,
Nostalgia-mi cântă, din suspin.
În ploi de toamnă, amintiri se-ascund,
În umbre reci, de dor împânzind,
Clipa trecută, ca un ecou stingher,
Răsună-n suflet, adânc mângâind.
Sub cer de stele, în noapte rece,
Nostalgia-mi șoptește tainic,
Povestea noastră, prinsă-n rime,
Eterne clipe, vis lăuntric.
Dar zorii vin și-mi fură visul,
Nostalgii pierdute în amurg,
Cu lacrimi stropindu-mi pleoapele,
În dorul dulce, sufletu-mi plâng.
